Tag Archives: mediere

Respectarea adversarului

Respectul de sine se refecta in respectul care il acorzi celor din jur, inclusiv “adversarilor”. Dar ce inseamna sa ii respecti pe oamenii care te inconjoara? A avea respect pentru cineva este similar cu a-l pretui pe el ca persoana, gandurile sale, sentimentele sale. Sa intelegi ca este ca tine, ca si el o persoana, care are probleme similare cu ale tale. Pana la urma suntem toti oameni. Intr-o discutie, respectul fata de cel din fata ta, este un factor important ca discutia sa fie un succes.
Cum sa ne comportam intr-o discutie ca sa fim respectuosi?
Sunt cativa pasi, simpli:

• Il asculti fara sa il intrerupi

• Iei in considerare sentimentele partenerului- Inainte sa spui ceva, te gandesti ce efect ar avea asupra lui.

• Nu ai idei preconcepute despre cineva/ceva -Ii dai libertatea de a isi exprima ideile lui, fara a iti impune parerea despre subiect.

• Incerci sa intelegi punctul de vedere al partenerului

• Ii acorzi incredere

• Nu-l grabesti pe celalalt.

. Nu il jugnesti

. Nu faci afirmatii mincinoase despre celalalt

Concluzie:

 Tu te respecti pe tine?

ROF Meidatori actualizat 2014

 

HOTĂRÂRE Nr. 5 din 13 mai 2007

pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere

Text în vigoare începând cu data de 11 aprilie 2014

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 11 aprilie 2014.

Act de bază

#B: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007

Acte modificatoare

#M1: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 128/2009

#M2: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 263/2010

#M3: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 517/2010

#M4: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2018/2011

#M5: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2247/2011

#M6: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2450/2011

#M7: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2570/2011

#M8: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2892/2011

#M9: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 7/2012

#M10: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 195/2012

#M11: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 4346/2013

#M12: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 4911/2013

#M13: Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2014

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#B

În temeiul art. 20 lit. m) şi al art. 71 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,

Consiliul de mediere adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1

Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2

Prezenta hotărâre intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 3

Se deleagă Cabinetul de avocatură Arin Alexandru Avramescu să îndeplinească toate formalităţile în vederea publicării Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere în Monitorul Oficial al României, Partea I.

#CIN

NOTE:

1. Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2450/2011 (#M6).

#M6

“ART. II

(1) În termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, asociaţiile înscrise în Registrul naţional al asociaţiilor profesionale ale mediatorilor, înfiinţat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 1.374/2009 cu privire la înfiinţarea Registrului naţional al asociaţiilor profesionale ale mediatorilor, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi notificate cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 83^3 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare, solicitându-se acestora să precizeze în scris, prin adresă depusă la Consiliul de mediere în termen de maximum 15 zile de la primirea notificării, dacă optează sau nu pentru menţinerea statutului de asociaţie profesională şi modificarea propriilor statute în sensul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 192/2006 privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, şi de regulamentul sus-menţionat pentru asociaţiile profesionale ale mediatorilor.

(2) Consiliul de mediere va publica pe portalul web propriu răspunsurile asociaţiilor transmise conform alin. (1) şi va notifica mediatorii membri ai asociaţiilor care nu optează pentru menţinerea statutului de asociaţie profesională că au la dispoziţie maximum 6 luni pentru înscrierea într-o altă asociaţie profesională înscrisă în Registrul de evidenţă a asociaţiilor profesionale ale mediatorilor.

(3) La data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri începe înscrierea în registrele prevăzute la art. 83^1 din regulamentul prevăzut la alin. (1).”

#CIN

2. Reproducem mai jos prevederile art. II din Hotărârea Consiliului de mediere nr. 2892/2011 (#M8).

#M8

“ART. II

(1) Persoanelor înscrise în Tabloul mediatorilor la secţiunea II, dar care nu îndeplinesc prevederile art. 24 din Lege, li se aplică dispoziţiile prevăzute la art. I pct. 1 alin. (1) – (3) începând cu data de 17 aprilie 2012.

(2) Persoanelor care la momentul publicării prezentei hotărâri nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 23 şi 24 li se aplică dispoziţiile prevăzute la art. I pct. 1 alin. (1) – (3) începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri.

(3) Autorizaţiile şi legitimaţiile emise de Consiliu pe numele persoanelor înscrise în lista prevăzută la art. 40 alin. (11) din Regulament îşi încetează valabilitatea în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

#B

ANEXA 1

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

#M5

ART. 1

(1) Consiliul de mediere, denumit în continuare Consiliu, este organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti, cu atribuţii de reglementare în domeniul medierii, înfiinţat în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege.

(2) Consiliul de mediere este autoritatea competentă din România privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesia de mediator,

ca profesie reglementată, în conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

#M5

ART. 2

Prezentul regulament de organizare şi funcţionare a Consiliului, denumit în continuare regulament, reglementează punerea în aplicare a prevederilor privind atribuţiile Consiliului, precum şi a dispoziţiilor privind organizarea profesiei de mediator.

#M5

ART. 3

(1) Prin mediator autorizat se înţelege persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Lege şi care îşi declară o formă de exercitare a profesiei prevăzută la art. 22 din Lege, avizată de Consiliu.

#M10

(1^1) Mediatorul autorizat este înscris în Tabloul mediatorilor în condiţiile prevăzute la art. 12 din Lege, după ce face dovada înscrierii într-o asociaţie profesională, conform obligaţiei prevăzute la art. 24 din Lege.

#M4

(2) Nicio organizaţie sau asociaţie constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 24 din Lege, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau alte legi speciale, nu poate pretinde exclusivitate în vreun domeniu ce priveşte activităţile de mediere şi control al medierii.

(3) Calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii se dobândeşte exclusiv prin exprimarea prealabilă, în scris, a consimţământului expres dat de asociaţia profesională în acest sens, în urma unei solicitări adresate respectivei asociaţii profesionale.

#M13

(4) *** Abrogat

(5) *** Abrogat

#B

ART. 4

Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza următoarelor principii: principiul viziunii globale şi unitare; principiul legalităţii; principiul imparţialităţii; principiul cooperării; principiul prevenirii; principiul parteneriatului; principiul complementarităţii, transparenţei şi dialogului social; principiul confidenţialităţii, precum şi principiul responsabilităţii.

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea Consiliului de mediere

SECŢIUNEA 1

Funcţionarea Consiliului de mediere

#M5

ART. 5

(1) Consiliul este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct sau prin reprezentare de mediatorii autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.

(2) Pot face parte din Consiliu persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt mediatori autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor;

b) dispun de cunoştinţe teoretice suplimentare formării iniţiale, însumând minimum 80 de ore de cursuri de formare în domeniul rezolvării conflictelor, acoperind disciplinele din standardul de formare iniţială a mediatorului, dintre care cel puţin 40 de ore de formare în mediere;

c) au o experienţă practică de minimum 2 ani, conform datelor înscrise în Tabloul mediatorilor;

d) nu sunt suspendaţi şi nu au fost sancţionaţi printr-o hotărâre rămasă definitivă;

e) au achitată la zi taxa anuală de administrare a Tabloului mediatorilor.

(3) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului au dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum stabilit prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli adoptat prin hotărâre a Consiliului.

#M6

(4) Consiliul îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul Consiliu, prin procesul-verbal de şedinţă care are loc în maximum 30 de zile de la data validării rezultatelor alegerilor.

#M11

(5) Mandatul membrilor Consiliului este de 4 ani şi începe la data preluării acestuia în condiţiile alin. (4). Preluarea mandatului se finalizează prin semnarea documentelor de către fiecare membru al Consiliului, prin care aceştia fac dovada că au luat cunoştinţă de şi se angajează să respecte Codul de etică al membrilor Consiliului de mediere şi Regulamentul privind Normele de organizare a Consiliului de mediere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislaţia în vigoare şi reglementările în domeniul medierii, prevăzute în anexele nr. 9 şi 10.

#M6

ART. 6

(1) Activitatea executivă a Consiliului este coordonată de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi prin vot secret dintre membrii săi, pe durata prevăzută la art. 17 alin. (4) din Lege.

(2) Pentru activitatea depusă, preşedintele şi vicepreşedintele au dreptul la o indemnizaţie lunară de conducere, în cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului.

#M11

ART. 7

(1) Lucrările Consiliului sunt pregătite de o comisie cu activitate permanentă, denumită în continuare Comisia permanentă, formată din 5 membri desemnaţi de Consiliu dintre membrii săi pentru o perioadă de 2 ani. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt membri de drept ai Comisiei permanente.

#B

(2) Pentru activitatea depusă, membrii Comisiei permanente au dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum prevăzut prin bugetul anual de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre a Consiliului.

#M6

ART. 8

(1) În structura Consiliului prevăzută în anexa nr. 1 funcţionează un secretariat tehnic, a cărui organigramă este propusă de preşedinte şi aprobată de membrii Consiliului reuniţi în şedinţă.

#B

(2) Pentru buna funcţionare şi îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în condiţiile legii, Consiliul poate înfiinţa şi coordona comisii de specialitate formate din experţi pe domenii şi poate angaja contracte cu terţi.

#M3

(3) Pentru a asigura calitatea formării iniţiale şi continue a mediatorilor, Consiliul poate constitui un departament pentru calitatea formării în mediere.

#M6

(4) În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, Consiliul constituie cel puţin următoarele comisii consultative cu caracter permanent:

a) Comisia consultativă a corpului profesional;

b) Comisia consultativă pentru calitatea formării;

c) Comisia consultativă pentru calitatea serviciului de mediere;

d) Comisia pentru promovarea medierii;

#M9

e) *** Abrogată

#M6

f) Comisia pentru relaţia cu autorităţile şi alte organisme reprezentative;

g) Comisia legislativă.

(5) a) În maximum 3 luni de la constituire, comisiile consultative cu caracter permanent elaborează şi adoptă regulamente proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea atribuţiilor stabilite de Consiliu, şi le supun aprobării membrilor Consiliului, reuniţi în şedinţă.

b) Consiliul poate face recomandări motivate către fiecare comisie consultativă, pentru a solicita modificarea sau completarea regulamentelor proprii.

c) Regulamentele comisiilor consultative sunt publice şi intră în vigoare de la data de la care se afişează pe site-ul Consiliului.

d) Hotărârile Consiliului cu privire la constituirea şi la regulamentele comisiilor consultative pot fi modificate doar cu acordul acestora.

#M9

(6) Comisia consultativă a corpului profesional este constituită din reprezentanţii asociaţiilor profesionale, având rolul de a formula propuneri privind organizarea profesiei şi de a aviza proiecte de hotărâri ce vizează exercitarea profesiei de mediator.

#M6

(7) Comisia consultativă pentru calitatea formării este constituită din reprezentanţi, cel puţin de nivel formator, ai furnizorilor de formare înscrişi în Lista furnizorilor de formare autorizaţi de Consiliu şi are ca rol formularea de propuneri şi recomandări privind îmbunătăţirea calităţii formării iniţiale şi continue a mediatorilor, precum şi avizarea proiectelor de hotărâri ale Consiliului referitoare la sistemul de formare iniţială şi continuă, cu excepţia standardelor de formare.

#M9

(8) Comisia consultativă pentru calitatea serviciului de mediere este constituită din reprezentanţi ai organizaţiilor în domeniul medierii şi are rolul de a formula propuneri şi recomandări cu privire la modul de organizare, monitorizare şi control al acestor servicii.

#M6

(9) Comisia pentru promovarea medierii este constituită din mediatori autorizaţi, la propunerea membrilor Consiliului, şi are rolul de a propune strategii de promovare a profesiei şi de a elabora programe şi proiecte care să contribuie la informarea publicului larg şi a unor grupuri-ţintă specializate cu privire la mediere şi la activitatea Consiliului.

#M9

(10) *** Abrogat

#M6

(11) Comisia pentru relaţia cu autorităţile şi alte organisme reprezentative este constituită din mediatori autorizaţi, la propunerea membrilor Consiliului, şi are

rolul de a propune strategii şi acţiuni în relaţia cu fiecare autoritate publică şi organism reprezentativ cu care Consiliul a încheiat un protocol de colaborare.

(12) Comisia legislativă este constituită din mediatori autorizaţi, la propunerea membrilor Consiliului, şi are rolul de a identifica nevoia unor corelări legislative şi de a face propuneri pentru abordarea unitară a medierii, în sensul legii.

#M6

ART. 9

Consiliul îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din următoarele tipuri de venituri:

#M10

a) taxe provenind din autorizarea mediatorilor, acreditarea formatorilor, examinatorilor şi experţilor şi taxe privind reacreditarea formatorilor, examinatorilor şi experţilor;

b) taxe profesionale pentru exercitarea profesiei de mediator;

#M6

c) taxe provenind din avizarea modificării formei de exercitare a profesiei de mediator;

d) taxe provenind din avizarea înfiinţării de sedii profesionale secundare ale formelor de exercitare a profesiei de mediator;

e) taxe provenind din avizarea programelor postuniversitare de nivel master în domeniul medierii;

f) taxe provenind din autorizarea cursurilor şi a programelor de formare profesională iniţială a mediatorilor;

g) taxe provenind din autorizarea cursurilor şi a programelor de formare profesională continuă a mediatorilor;

h) taxe provenind din analiza programelor de formare în vederea echivalării pregătirii profesionale ca mediator;

#M10

i) taxe de înscriere în lista furnizorilor autorizaţi de formare profesională a mediatorilor şi taxe de menţinere în lista formatorilor şi experţilor;

#M6

j) donaţii, sponsorizări, alte surse de finanţare, dobândite în condiţiile legii;

k) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

l) încasări din vânzarea materialelor proprii;

m) sume provenite din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;

n) alte venituri stabilite prin hotărâri ale Consiliului.

#B

ART. 10

(1) Calitatea de membru al Consiliului încetează în următoarele situaţii:

a) prin renunţare scrisă;

b) prin deces;

c) prin încetarea calităţii de mediator;

#M6

d) prin absenţa nemotivată la mai mult de 3 şedinţe ordinare într-un an;

e) prin suspendarea din calitatea de mediator, la cerere;

f) prin aplicarea unei sancţiuni disciplinare rămase definitivă.

#B

(2) Încetarea calităţii de membru se constată prin hotărâre a Consiliului.

#M6

(3) Absenţele se consideră a fi motivate în caz de boală, din motive familiale (deces, căsătorie, botez, boala unui membru din familie), concedii, participări la evenimente ca şi reprezentant al Consiliului şi în alte situaţii aprobate de Consiliu în şedinţa în care se absentează.

(4) În caz de încetare a mandatului de membru al Consiliului, membrii supleanţi aleşi vor completa Consiliul în ordinea listei, pentru perioada de mandat rămasă vacantă.

#M6

ART. 11

(1) Revocarea unui membru al Consiliului de mediere poate avea loc în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (4^1) din lege.

(2) Consiliul de mediere asigură organizarea şi desfăşurarea procedurii de revocare a membrilor săi.

#B

ART. 12

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Consiliul cooperează cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu instituţiile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu persoanele fizice, în condiţiile legii.

#M6

ART. 13

(1) Coordonarea activităţii executive a Consiliului este asigurată de un preşedinte şi un vicepreşedinte aleşi în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1).

#B

(2) Preşedintele coordonează întreaga activitate, reprezintă Consiliul în relaţiile cu terţii şi este ordonator de credite.

(3) Preşedintele prezidează şedinţele Consiliului şi ale Comisiei permanente.

(4) În exercitarea funcţiei sale preşedintele emite decizii.

(5) Preşedintele poate delega exercitarea unor atribuţii din competenţa sa şi poate încredinţa mandatul de reprezentare vicepreşedintelui ori altor persoane din cadrul Consiliului, în condiţiile legii.

(6) Vicepreşedintele este înlocuitorul de drept al preşedintelui. Dacă preşedintele şi vicepreşedintele sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, Consiliul poate delega unul dintre membrii săi pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile preşedintelui.

#M6

(7) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui începe de la data semnării procesului-verbal de predare-preluare a gestiunii Consiliului, întocmit de preşedintele sau de vicepreşedintele care predă mandatul, după caz.

(8) Predarea mandatului de preşedinte sau de vicepreşedinte se face pe bază de proces-verbal la care se anexează documentele privind bunurile mobile şi imobile, situaţia financiară a conturilor bancare şi arhivele predate, respectiv preluate în gestiune.

#M9

(9) Perioada de predare a documentelor gestionate de preşedinte şi de vicepreşedinte este de 15 zile calendaristice, de la data alegerii în funcţie.

#B

ART. 14

(1) Mandatul preşedintelui sau al vicepreşedintelui încetează în următoarele situaţii:

a) prin renunţare scrisă;

b) prin deces;

c) prin încetarea calităţii de membru al Consiliului;

#M6

d) absenţa nemotivată pe o perioadă mai mare de 3 luni consecutiv;

e) la împlinirea termenului mandatului prevăzut la art. 6 alin. (1);

#B

f) prin revocare, cu votul a minimum 5 membri ai Consiliului.

(2) Încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte se constată prin hotărâre a Consiliului.

(3) În caz de încetare a mandatului, Consiliul va organiza noi alegeri în termen de maximum 30 de zile de la constatarea vacantării postului.

ART. 15

(1) Activitatea Consiliului se desfăşoară pe baza planului anual de activităţi, aprobat prin hotărâre a Consiliului.

#M6

(2) Consiliul se întruneşte lunar în şedinţă ordinară fixată prin hotărâre a Consiliului valabilă pe durata mandatului şi ori de câte ori este necesar în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui, cu propunerea ordinii de zi a şedinţei.

#B

(3) Convocarea în şedinţă extraordinară se face la propunerea preşedintelui sau a minimum 3 dintre membrii Consiliului.

#M6

(4) Ordinea de zi pentru şedinţele ordinare se afişează pe portalul web al Consiliului cu minimum 10 zile înainte de data şedinţei, cu indicarea orei şi locului desfăşurării şedinţei, iar pentru şedinţele extraordinare se afişează cu minimum 3 zile înainte.

#B

(5) Şedinţele Consiliului sunt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.

#M6

(5^1) Ordinea de zi va conţine şi specificarea caracterului public sau nepublic al şedinţei sau al unor puncte de pe ordinea de zi.

(6) Lucrările Consiliului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 5 membri.

(7) a) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun, exprimat direct sau prin mandat scris.

#M9

b) La solicitarea membrului Consiliului, voturile împotrivă şi cele de abţinere se motivează şi se consemnează separat în procesul-verbal de şedinţă.

#M6

(8) Hotărârile Consiliului care se referă la profesia de mediator sunt obligatorii pentru toţi mediatorii, se publică pe portalul web al Consiliului în maximum 5 zile de la data adoptării lor şi, după ce conţinutul acestora a fost avizat de membrii consiliului, după caz, se trimit spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Consiliul adoptă hotărâri referitor la organizarea profesiei, sistemul de formare şi calitatea formării mediatorilor, precum şi referitor la avizarea programelor de formare, după consultarea comisiilor cu atribuţii în domeniu constituite conform art. 8 alin. (4), ale căror regulamente proprii au fost aprobate prin hotărâre a Consiliului.

#B

(10) Cheltuielile de deplasare şi diurnă ale membrilor care participă la şedinţele ordinare sau extraordinare ori reprezintă Consiliul în relaţia cu terţii sunt suportate din bugetul anual al Consiliului, în limitele stabilite prin hotărâre a acestuia.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Consiliului de mediere

#M7

ART. 16

Atribuţii de organizare şi funcţionare a Consiliului:

a) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;

b) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului şi membrii Comisiei permanente;

c) adoptă planul de activităţi anuale, bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi Raportul de bilanţ financiar-contabil anual;

d) stabileşte şi actualizează cuantumul taxelor şi amenzilor din care îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare, conform art. 21 din Lege;

e) organizează activitatea de redactare şi editare a publicaţiilor Consiliului;

f) acceptă donaţiile şi legatele făcute Consiliului;

g) aprobă achiziţia de bunuri mobile sau imobile ale Consiliului, pe baza unui raport de necesitare şi oportunitate;

h) organizează conferinţa naţională anuală a mediatorilor pentru a promova profesia de mediator şi activitatea Consiliului;

i) stabileşte natura şi regimul documentelor şi informaţiilor referitoare la activitatea Consiliului;

j) organizează alegerea următorului Consiliu, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament;

k) exercită controlul asupra activităţii şi asupra deciziilor Comisiei permanente, preşedintelui şi vicepreşedintelui;

l) aprobă regulamentul de desfăşurare a şedinţelor membrilor Consiliului, modul de stabilire a ordinii de zi, condiţiile de asigurare a caracterului public al şedinţelor, procedura de lucru între Comisia permanentă şi Consiliu, procedurile de lucru între Consiliu şi organismele de consultare, precum şi cu cele de specialitate;

m) aprobă procedura de lucru a Comisiei permanente, precum şi procedurile de lucru specifice pentru activităţile acesteia ce decurg din atribuţiile stabilite de Consiliu;

n) aprobă organigrama structurii executive a Consiliului propusă de preşedinte şi o publică pe portalul său web;

o) aprobă strategiile şi planurile de activităţi propuse de comisiile consultative şi de Comisia permanentă;

p) aprobă constituirea de noi comisii de specialitate, colaborările pe bază de protocol cu alte instituţii publice sau organizaţii naţionale şi internaţionale, precum şi participarea în proiecte, la iniţiativa Consiliului sau a unor terţi;

q) elaborează şi modifică codul etic al membrilor Consiliului, cu consultarea Comisiei consultative a corpului profesional al mediatorilor, a Comisiei consultative pentru calitatea formării şi a Senatului;

#M10

r) *** Abrogată

#M7

s) stabileşte cazurile pentru care Consiliul emite hotărâri şi cele pentru care preşedintele emite decizii;

t) aprobă rapoartele anuale de activitate;

u) adoptă hotărâri cu privire la constituirea comisiilor consultative şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora;

v) solicită avizele comisiilor consultative cu caracter permanent, în conformitate cu atribuţiilor stabilite prin regulamentele proprii;

w) colaborează cu instituţiile de resort pentru transpunerea legislaţiei europene în materia medierii;

x) îndeplineşte orice alte atribuţii care privesc organizarea Consiliului, a Comisiei permanente şi a Secretariatului tehnic;

#M9

y) înfiinţează asociaţii, fundaţii sau societăţi comerciale şi participă la administrarea acestora.

#M7

ART. 17

Atribuţii privind formarea mediatorilor:

a) avizează modificarea standardului ocupaţional al mediatorului;

b) propune modificări ale standardelor ocupaţionale existente şi face propuneri de noi standarde ocupaţionale care conţin denumirea de mediator, competenţe de mediator sau prevederi referitoare la mediere, în aplicarea art. 12 alin. (4) şi (5) din Lege;

c) adoptă standardele de formare în domeniul medierii, elaborate sau modificate de Senat;

d) autorizează cursurile şi programele de formare a mediatorilor, în condiţiile standardelor de formare a mediatorului, şi autorizează furnizorii de formare să deruleze cursuri şi programe de formare autorizate de Consiliu;

e) avizează programele de nivel master în domeniul medierii, care au ca scop dobândirea competenţelor de mediator, în condiţiile standardului de formare iniţială a mediatorului;

f) acreditează formatorii, examinatorii şi experţii evaluatori de programe de formare a mediatorului, în condiţiile standardului de formare iniţială a mediatorului;

#M9

g) adoptă procedurile de autorizare, avizare, acreditare din domeniul formării mediatorilor;

#M7

h) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare autorizaţi şi o pune la dispoziţia celor interesaţi pe portalul web al Consiliului;

i) întocmeşte şi actualizează lista formatorilor, a examinatorilor şi a experţilor evaluator acreditaţi şi o pune la dispoziţia celor interesaţi pe portalul web al Consiliului;

j) colaborează cu organizaţii similare din străinătate pentru creşterea permanentă a calităţii formării mediatorilor şi promovarea intereselor acestora;

k) emite documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor, în condiţiile prevăzute de Standardul de formare a mediatorului;

l) supraveghează şi ia măsuri privind respectarea standardelor de formare în domeniul medierii, în condiţiile prevăzute de acestea;

m) stabileşte condiţiile de atestare a calificării ca mediator, precum şi cele de echivalare ori compensare a pregătirii în mediere, prevăzute de art. 8 alin. (5) din Lege;

n) emite documentele care atestă echivalarea ori compensarea pregătirii în mediere, în condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (5) din Lege.

#M7

ART. 18

Atribuţii de control:

a) autorizează mediatorii, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament;

b) emite documentele de autorizare a mediatorilor;

c) întocmeşte şi actualizează Tabloul mediatorilor şi îl pune la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia;

d) elaborează procedura de înscriere în Tabloul mediatorilor a mediatorilor autorizaţi;

e) aprobă forma Tabloului mediatorilor care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;

f) ţine evidenţa formelor de exercitare a profesiei pentru mediatorii autorizaţi;

g) primeşte înştiinţările depuse în scris şi ţine evidenţa cetăţenilor străini care desfăşoară cu caracter ocazional activitate ca mediator pe teritoriul României;

h) apără şi promovează interesele mediatorilor în scopul prevenirii sau eliminării practicilor discriminatorii sau monopoliste în furnizarea serviciului de mediere;

i) colaborează cu alte instituţii publice pentru punerea în practică în mod unitar a legislaţiei în domeniul medierii, cu scopul de a dezvolta o practică unitară a furnizării serviciilor de mediere;

j) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;

k) întocmeşte şi actualizează cel puţin semestrial Registrul de evidenţă al asociaţiilor profesionale ale mediatorilor, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, şi îl publică pe portalul său web;

l) întocmeşte şi actualizează Lista organizaţiilor din domeniul medierii, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament, şi o publică pe portalul său web;

m) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;

n) ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplicarea normelor privind răspunderea disciplinară a acestora;

o) stabileşte condiţiile în care se poate face publicitate profesiei;

p) cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în conformitate cu prevederile legale în domeniu;

q) ia măsuri pentru aplicarea în practică a dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Lege, în condiţiile respectării legislaţiei privind concurenţa;

r) primeşte sesizările în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38 din Lege, stabileşte condiţiile privind constituirea şi constituie comisiile de disciplină, după caz;

s) analizează şi aprobă sancţiunile stabilite de Comisia de disciplină şi răspunde de aplicarea acestora;

t) stabileşte regulile de arhivare care trebuie respectate de formele de exercitare a profesiei şi modelele de registre pentru organizarea activităţii mediatorilor;

#M9

u) întocmeşte şi actualizează cel puţin semestrial Registrul de evidenţă a organizaţiilor din domeniul medierii, precum şi Registrul de evidenţă a asociaţiilor profesionale specializate ale mediatorilor, în condiţiile prevăzute de prezentul regulament şi le publică pe portalul său web.

#B

ART. 19

Consiliul îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege şi de prezentul regulament.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile Comisiei permanente

ART. 20

Atribuţiile Comisiei permanente sunt:

#M6

a) asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului şi desfăşurarea activităţii permanente a instituţiei, sub coordonarea preşedintelui, iar în lipsa acestuia, a vicepreşedintelui Consiliului;

#B

b) elaborează proiecte de strategii, de planuri de activităţi şi de bugete de venituri şi cheltuieli;

#M6

c) pregăteşte şedinţele consiliului şi stabileşte priorităţile de pe ordinea de zi pe baza propunerilor membrilor Consiliului, transmise în scris şi însoţite de documentaţia necesară, acolo unde este cazul, depuse până la începerea şedinţei comisiei;

#B

d) analizează Raportul anual de venituri şi cheltuieli şi formulează propuneri pentru a fi discutate şi adoptate de Consiliu;

e) elaborează proiecte de regulamente, metodologii, standarde şi proceduri privind organizarea profesiei de mediator şi le propune spre adoptare Consiliului;

f) formulează propuneri pentru completarea, modificarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;

g) formulează propuneri pentru conţinutul tematic al Conferinţei naţionale anuale;

#M6

h) verifică îndeplinirea condiţiilor privind autorizarea mediatorilor sau avizarea formei de exercitare, solicitate prin cereri, analizează cererile şi documentele anexate privind recunoaşterea pregătirii ca mediator şi înaintează Consiliului rezoluţia de aprobare sau respingere a cererilor analizate.

#B

ART. 21

(1) Comisia permanentă este condusă de preşedintele Consiliului şi lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi.

(2) Comisia permanentă îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Consiliu.

(3) Comisia permanentă se întruneşte ori de câte ori este necesar, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin.

#M6

(4) Calitatea de membru în Comisia permanentă încetează în condiţiile prevăzute la art. 10, care se aplică şi membrilor Comisiei permanente.

#B

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui

#M6

ART. 22

(1) Preşedintele coordonează întreaga activitate executivă a Consiliului, având următoarele atribuţii:

a) supraveghează şi răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului;

#B

b) reprezintă Consiliul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

c) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele Consiliului, cu autorizarea prealabilă a acestuia;

d) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente;

e) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului şi ale Comisiei permanente;

f) coordonează activitatea Consiliului;

g) coordonează activitatea Secretariatului tehnic;

h) este ordonator de credite;

#M6

i) propune membrilor Consiliului spre aprobare organigrama Secretariatului tehnic, proiectul de buget de venituri şi cheltuieli şi raportul execuţiei bugetare anuale;

#B

j) colaborează cu vicepreşedintele în toată activitatea sa;

#M6

k) prezintă Consiliului periodic un raport de activitate şi informează Consiliul cu privire la activitatea instituţiei şi a Comisiei permanente desfăşurată între şedinţele acestuia;

l) răspunde de organizarea şi buna funcţionare a Secretariatului tehnic al Consiliului;

m) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, prezentul regulament şi de hotărârile Consiliului.

(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.

#B

ART. 23

Atribuţiile vicepreşedintelui sunt:

a) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului;

b) asigură coordonarea activităţii Consiliului, în lipsa preşedintelui;

c) conduce lucrările în şedinţele Consiliului şi în şedinţele Comisiei permanente, în lipsa preşedintelui;

d) asigură reprezentarea Consiliului în raport cu terţii, în lipsa preşedintelui;

e) coordonează activitatea Secretariatului tehnic, în lipsa preşedintelui sau ca urmare a unui mandat scris din partea preşedintelui;

f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Consiliului;

g) colaborează cu preşedintele în toată activitatea sa.

SECŢIUNEA a 5-a

Secretariatul tehnic

#M6

ART. 24

(1) Secretariatul tehnic este structura de lucru executivă a Consiliului şi este condus de un director executiv, angajat permanent, conform Legii nr. 53/2003 – Codului muncii, republicată.

(2) Secretariatul tehnic funcţionează conform unei organigrame proprii, propusă de preşedinte şi aprobată de membrii Consiliului, reuniţi în şedinţă.

(3) Secretariatul tehnic duce la îndeplinire hotărârile Consiliului şi deciziile preşedintelui Consiliului şi are următoarele atribuţii:

a) primeşte, ia în evidenţă şi distribuie corespondenţa adresată Consiliului;

b) eliberează actele emise de Consiliu, precum şi copii şi duplicate ale acestora, pe baza unei cereri motivate şi aprobate de preşedinte;

c) asigură suportul tehnic necesar desfăşurării activităţilor specifice Consiliului, preşedintelui şi vicepreşedintelui, precum şi membrilor Comisiei permanente;

d) asigură consilierea şi reprezentarea juridică a Consiliului printr-un serviciu juridic înfiinţat în cadrul Secretariatului;

e) redactează, înregistrează, arhivează şi ţine evidenţa documentelor Consiliului;

f) pregăteşte şi desfăşoară activităţi de relaţii publice pe plan intern şi extern, în limitele stabilite de Consiliu;

g) pregăteşte şi asigură suportul tehnic şi logistic pentru organizarea şi desfăşurarea conferinţei anuale a mediatorilor;

h) pune la dispoziţia mijloacelor de informare în masă, a diferitelor instituţii, organizaţii sau a cetăţenilor, în mod oportun şi complet, informaţiile solicitate, în măsura în care acestea au fost aprobate de către Consiliu ca fiind publice;

i) răspunde de realizarea şi actualizarea site-ului web al Consiliului şi asigură informatizarea în condiţii optime a activităţii acestuia;

j) asigură activitatea de primire, depozitare, conservare, întreţinere şi exploatare a materialelor, inventarului propriu şi a mijloacelor fixe;

k) răspunde de realizarea materialelor publicitare şi a publicaţiilor proprii ale Consiliului, precum şi de distribuirea acestora;

l) răspunde de întreţinerea clădirii şi a bunurilor din dotare, de buna funcţionare a instalaţiilor, întocmeşte documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de reparaţii curente;

m) răspunde de respectarea normelor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi în cazul situaţiilor de urgenţă;

n) ţine evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate de Consiliu şi răspunde de respectarea prevederilor legale financiar-contabile;

o) întocmeşte raportul anual de execuţie bugetară al Consiliului şi face propuneri privind bugetul de venituri şi cheltuieli.

(4) Directorul executiv al Secretariatului tehnic se subordonează preşedintelui şi colaborează în îndeplinirea atribuţiilor sale cu vicepreşedintele, membrii Consiliului, comisiile consultative cu caracter permanent şi alte comisii speciale înfiinţate de Consiliu.

(5) Directorul executiv duce la îndeplinire hotărârile Consiliului, deciziile preşedintelui sau, după caz, ale vicepreşedintelui şi răspunde de modul de îndeplinire a atribuţiilor Secretariatului tehnic prevăzute prin prezentul regulament şi prin fişele de post.

(6) Directorul executiv al Secretariatului tehnic mai are următoarele atribuţii:

a) răspunde de siguranţa din punctul de vedere al securităţii în muncă şi al situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare;

b) răspunde de dotarea cu echipamentul necesar şi de efectuarea instructajului tuturor angajaţilor cu privire la modul de aplicare a măsurilor de prevenire şi combatere a accidentelor ce pot surveni în sediul unde îşi desfăşoară activitatea Secretariatul tehnic;

c) răspunde de organizarea acordării primului ajutor în situaţiile de urgenţă, prin constituirea unor echipe speciale în acest sens;

d) răspunde de adaptarea regulilor generale stabilite prin lege pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi în situaţii de urgenţă la condiţiile locurilor de muncă existente;

e) răspunde de respectarea şi aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă de către toţi angajaţii;

f) răspunde de urmărirea modului în care se pun în practică măsurile stabilite de inspectorii de muncă cu prilejul controalelor şi al cercetării accidentelor de muncă.

#B

CAPITOLUL III

Formele de exercitare a profesiei de mediator

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

#M7

ART. 25

(1) Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea de mediere numai în cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.

(2) Un mediator poate desfăşura activitatea de mediere în cadrul unei singure forme de exercitare a profesiei.

(3) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot angaja traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii de mediere, în condiţiile Codului muncii.

#M7

ART. 26

(1) Formele de exercitare a profesiei de mediator sunt următoarele:

a) societate civilă profesională de mediatori, prescurtat SCPM;

b) birou de mediator, prescurtat BM;

c) birou de mediatori asociaţi, prescurtat BMA;

d) angajat cu contract de muncă în cadrul uneia dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la lit. a) – c) sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată;

#M3

(2) *** Abrogat

#M7

(3) În toate cazurile, contractul de mediere menţionează distinct numele mediatorului ales de părţi, indiferent de forma de exercitare a profesiei, şi conţine clauze distincte cu privire la drepturile şi obligaţiile mediatorului faţă de părţi.

(4) În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul autorizat este obligat să ţină o evidenţă financiar-contabilă distinctă pentru activitatea sa ca mediator.

#B

(5) Mediatorul poate să încheie asigurări de riscuri profesionale care să acopere şi eventuale daune efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului regulament şi ale Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi. Poliţa de asigurare, a cărei copie este certificată de mediator, poate fi depusă de Consiliu.

(6) Cheltuielile ocazionate de încheierea poliţei de asigurare pentru riscuri profesionale şi de plata primelor de asigurare reprezintă cheltuieli deductibile în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

#M7

(7) În toate cazurile în care mediatorul îşi desfăşoară activitatea ca angajat cu contract de muncă, angajatorul trebuie să asigure mediatorului angajat condiţii pentru respectarea prevederilor legale cu privire la confidenţialitate şi neutralitate.

#M7

ART. 26^1

(1) În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul este obligat să ţină arhivă şi registre proprii şi să comunice date cu caracter statistic conform acestora, la solicitarea Consiliului.

(2) Indiferent de forma de exercitare în care îşi desfăşoară activitatea, mediatorul are obligaţia să ţină cel puţin următoarele registre, corespunzător activităţii sale proprii ca mediator:

– registru general de corespondenţă (intrări-ieşiri);

– registru sau registre de evidenţă a contractelor de mediere, a proceselor-verbale şi a acordurilor de mediere.

(3) Registrele ţinute de mediatori sunt numerotate filă cu filă şi sunt ştampilate de mediator.

(4) La trecerea dintr-o formă de exercitare a profesiei în alta, mediatorul are obligaţia de a conserva arhiva deţinută anterior.

(5) În caz de deces al mediatorului sau la încetarea calităţii de mediator din oricare alte motive, arhiva acestuia va fi preluată de Consiliu sub inventar.

(6) Arhiva predată şi sigilată va putea fi ulterior predată unui alt mediator desemnat de Consiliu, cu asumarea confidenţialităţii. Desigilarea arhivei şi eliberarea de copii sau duplicate vor putea fi făcute doar la solicitarea motivată, în scris, a părţilor sau a autorităţilor, adresată mediatorului care a preluat arhiva.

#M7

ART. 27

(1) Activitatea de mediere poate fi desfăşurată ca formă de exercitare a profesiei doar în cadrul organizaţiei neguvernamentale care are în obiectul de activitate furnizarea de servicii de mediere.

(2) Serviciul de mediere poate fi organizat pe bază de contract încheiat cu oricare dintre formele de exercitare a profesiei de mediator menţionate la art. 26.

#B

ART. 28

(1) Mediatorul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei, prevăzute de Lege.

#M7

(2) Mediatorul este obligat să înştiinţeze în scris Consiliul cu privire la orice modificare a datelor înscrise în Tabloul mediatorilor, precum şi modificări ale codului de înregistrare fiscală sau ale cazierului judiciar, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificări, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.

(3) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, mediatorul îşi poate desfăşura activitatea începând cu data înscrierii în Tabloul mediatorilor şi cu emiterea autorizaţiei de către Consiliu.

#M9

(4) În cazul schimbării sau încetării formei în care îşi exercită profesia de mediator sau al suspendării din activitate, mediatorul este obligat să notifice în scris Consiliul în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care devin aplicabile aceste modificări.

#B

ART. 29

(1) Toate formele de exercitare a profesiei de mediator sunt supuse următoarelor reguli:

#M7

a) activitatea de mediere se poate desfăşura la sediul profesional sau într-o altă locaţie decisă de mediator şi părţi;

#B

b) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;

c) mediatorul nu poate desfăşura activităţi de mediere în afara formei de exercitare a profesiei pentru care a optat;

d) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului regulament. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către mediatorii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate;

#M7

e) în maximum 6 luni de la data eliberării documentelor de autorizare, mediatorii vor afişa la sediul profesional firma formei de exercitare, conform regulilor de publicitate prevăzute în anexa nr. 7;

f) toate documentele întocmite de mediator, dintre care cel puţin invitaţia la mediere, contractul de mediere, procesul verbal şi înştiinţările trimise organelor judiciare, vor include în mod obligatoriu denumirea formei de exercitare, numele

mediatorului, adresa de corespondenţă a sediului profesional şi datele de contact, dintre care cel puţin numărul de telefon şi o adresă de e-mail;

g) includerea oricărei alte denumiri a unei alte profesii sau a unei alte forme de exercitare a altei profesii pe documentele oficiale ale mediatorului este interzisă.

(2) Sediul fiscal şi sediul operaţional, aşa cum sunt definite de legislaţia în domeniul fiscal, al aceleiaşi forme de exercitare a profesiei, pot fi diferite, având însă acelaşi regim de sediu profesional, în sensul Legii, dacă sunt avizate de Consiliu, acestea fiind inviolabile.

(3) În cazul în care un mediator solicită şi obţine avizul pentru mai multe sedii profesionale în aceeaşi localitate, în Tabloul mediatorilor va fi înscris un singur sediu profesional care poate fi sediul fiscal sau un punct de lucru dintre cele avizate de Consiliu.

(4) Taxele de avizare a formei de exercitare a profesiei şi a unor sedii profesionale ca puncte de lucru se stabilesc prin hotărâre a Consiliului.

(5) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage desfiinţarea tuturor sediilor profesionale ale acesteia.

#B

ART. 30

Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la Consiliu. Regulile privind publicitatea profesională se aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 2-a

Societatea civilă profesională

#M7

ART. 31

(1) Societatea civilă profesională de mediatori este constituită din 2 sau mai mulţi mediatori care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune, în vederea desfăşurării activităţii profesionale.

(2) Raportul juridic civil se naşte între persoanele beneficiare ale serviciului de mediere şi societatea civilă profesională de mediatori, activitatea de mediere putând fi desfăşurată de oricare dintre mediatorii asociaţi sau angajaţi, cu acordul beneficiarilor serviciului de mediere.

#M7

ART. 32

(1) Societatea civilă profesională de mediatori se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmată de sintagma “societate civilă profesională de mediatori” (de exemplu: “MIHAI POPESCU – Societate civilă profesională de mediatori” sau “POPESCU şi

BARBU – Societate civilă profesională de mediatori” sau “POPESCU, BARBU şi asociaţii – Societate civilă profesională de mediatori”).

(2) Denumirea se înscrie pe firma societăţii civile profesionale de mediatori şi se utilizează în actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului regulament, fiind înscrisă în mod obligatoriu pe ştampilă, documentele emise de mediator, formulare personalizate etc., exact în aceeaşi formă în care a fost înscrisă în Registrul formelor de exercitare a profesiei de mediator, întocmit de Consiliu.

#M7

ART. 33

(1) Contractul de societate civilă profesională de mediatori şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între mediatorii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea modelelor prevăzute în anexele nr. 3 şi 4.

#B

(2) Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia se înregistrează la Consiliu.

SECŢIUNEA a 3-a

Biroul de mediator

#M7

ART. 34

(1) În biroul de mediator îşi exercită profesia un singur mediator autorizat. Biroul de mediator se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a biroului de mediator, înregistrat la Consiliu şi întocmit conform anexei nr. 5.

(2) Biroul de mediatori asociaţi este constituit din 2 sau mai mulţi mediatori care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi birou, în baza actului de înfiinţare a biroului de mediatori asociaţi întocmit conform anexei nr. 5 şi care încheie între ei un acord de asociere, înregistrat la Consiliu.

#M7

ART. 35

(1) Biroul de mediator (BM) şi biroul de mediatori asociaţi (BMA) sunt individualizate printr-o denumire specifică ce cuprinde: numele mediatorului titular sau al cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma “birou de mediator”, respectiv “birou de mediatori asociaţi” (de exemplu: “MIHAI POPESCU – Birou de mediator”; “POPESCU, BARBU sau POPESCU şi BARBU – Birou de mediatori asociaţi”).

#B

(2) Dispoziţiile art. 32 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 4-a

Mediatorul angajat în interiorul profesiei prin contract individual de muncă

ART. 36

Mediatorul autorizat poate fi angajat în interiorul profesiei cu contract individual de muncă în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, încheiat cu biroul de mediator, biroul de mediatori asociaţi, societatea civilă profesională şi organizaţiile neguvernamentale care au ca obiect de activitate medierea astfel cum este reglementată de Lege.

ART. 37

(1) În contractul individual de muncă, la secţiunea “Clauze speciale” se înscrie o menţiune referitoare la obligaţia de confidenţialitate a mediatorului şi dreptul său de a refuza angajatorului divulgarea conţinutului discuţiilor dintre părţi în timpul medierii.

(2) La contractul individual de muncă se anexează Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi.

#M7

ART. 38

Pentru toată activitatea sa ca mediator, mediatorul angajat cu contract de muncă are obligaţia să ţină aceeaşi evidenţă a cauzelor în care a intervenit ca mediator ca şi în cazul celorlalte forme de exercitare a profesiei, conform art. 26^1.

#B

CAPITOLUL IV

Procedura de autorizare a mediatorilor

#M7

SECŢIUNEA 1

Autorizarea ca mediator

#M1

ART. 39

(1) Procedura defineşte responsabilităţile Consiliului şi modalitatea de autorizare a mediatorilor în România.

#M7

(2) Autorizarea ca mediator se poate face doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) se face dovada că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a) – f) sau, după caz, condiţiile art. 8 alin. (2) – (6) din Lege;

b) se face dovada că a fost achitată taxa de autorizare prevăzută de Lege, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului;

c) se face dovada că a fost solicitată şi avizată o formă de exercitare a profesiei de mediator prevăzută de art. 22 din Lege şi de prezentul regulament;

#M10

d) se face dovada îndeplinirii condiţiei art. 24 din Lege.

(3) Pe baza documentelor depuse conform art. 40 alin. (1), Consiliul constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) – c) şi emite o hotărâre şi autorizaţia de mediator.

(4) În vederea înscrierii în Tabloul mediatorilor, persoanele pentru care s-a emis hotărârea conform alin. (3) depun o cerere însoţită de documentele prevăzute la art. 40 alin. (9).

#M7

(5) Activitatea de mediator poate fi desfăşurată de la data înscrierii în Tabloul mediatorilor actualizat lunar pe portalul web al Consiliului, în condiţiile legii şi ale Regulamentului, şi emiterii autorizaţiei de mediator de către Consiliu.

(6) Recunoaşterea pregătirii ca mediator a unui cetăţean al unui stat terţ se face conform prevederilor art. 8 alin. (2) – (6) din Lege, prin aplicarea condiţiilor stabilite prin Procedura de echivalare sau compensare a pregătirii, aprobată de Consiliu conform Legii.

(7) Recunoaşterea pregătirii ca mediator pentru un cetăţean român în condiţiile art. 72 alin. (2) sau ale art. 8 alin. (2) – (6) se face prin aplicarea corespunzătoare a Procedurii de echivalare sau compensare a pregătirii prevăzute de Lege.

#M7

ART. 40

(1) În vederea constatării de către Consiliu a îndeplinirii condiţiilor de autorizare ca mediator, persoanele interesate depun la secretariatul Consiliului o cerere, prevăzută în anexa nr. 2, la care se ataşează următoarele documente:

a) actul de identitate – copie certificată;

b) certificat de căsătorie, dacă este cazul – copie certificată;

c) diplomă de licenţă sau titlul de studii însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – copie legalizată,

d) certificatul de naştere – în fotocopie;

e) documente care atestă pregătirea ca mediator, după caz, în fotocopie, respectiv:

#M10

e.1) certificatul de absolvire a cursului de formare ca mediator obţinut în condiţiile Legii, emis de Consiliu şi completat de furnizorul de formare autorizat; sau

#M7

e.2) dovada absolvirii unui program postuniversitar de nivel master în domeniul medierii, acreditat conform Legii şi avizat de Consiliu; sau

e.3) hotărârea Consiliului privind echivalarea pregătirii ca mediator, în cazul persoanelor care se încadrează în prevederile art. 8 şi 72 din Lege;

f) adeverinţă medicală cu menţiunea “Apt pentru profesia de mediator”, eliberată de medicul de medicina muncii, sau, după caz, adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos” şi precizarea că include şi un examen efectuat de un medic specialist în psihiatrie, în termen de valabilitate la data depunerii cererii – în original;

#M1

g) cazier judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii la Consiliu, pentru cetăţenii români, sau declaraţie notarială pe propria răspundere, pentru cetăţenii străini – original;

#M7

h) dovada vechimii în muncă – în fotocopie;

#M1

i) dovada plăţii taxei de autorizare;

#M7

j) actele de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare originale;

k) dovada spaţiului pentru sediul profesional, în copie certificată, care poate fi: contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, asociere în participaţiune etc.

#M1

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) primesc dovada depunerii cererii, respectiv numărul de înregistrare din registrul de intrări-ieşiri al Consiliului.

#M7

(3) Cetăţenii români sau străini care au absolvit cursuri înainte de apariţia legii sau prin parcurgerea unor programe de formare într-un stat terţ vor depune la Consiliu o cerere însoţită de documentele care atestă parcurgerea programului de formare, precum şi programa acestuia, cereri care vor fi analizate în conformitate cu Procedura de echivalare sau compensare prevăzută de Lege. În toate cazurile, Consiliul va emite o hotărâre individuală cu privire la îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor de echivalare sau compensare.

#M1

(4) Hotărârea Consiliului cu privire la un program de formare ca mediator, evaluat în condiţiile art. 72 alin. (2), se aplică tuturor cererilor formulate de persoane care au parcurs acelaşi program de formare.

#M7

(5) Persoanele interesate pot depune personal sau prin curier la Consiliu cererile de autorizare ori de echivalare a pregătirii ca mediator.

(6) Documentele anexate cererii în copie vor fi certificate de solicitant drept conforme cu originalul şi vor fi semnate de acesta.

(7) În toate cazurile, Consiliul va analiza doar cererile care sunt însoţite de toate documentele solicitate prin formularul tipizat de cerere, iar documentele depuse la Consiliu nu se restituie.

#M9

(8) În termen de 30 de zile de la data depunerii unei cereri, Consiliul adoptă o hotărâre privind aprobarea sau respingerea acesteia. Termenul de comunicare este de 10 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii.

#M10

(9) În vederea înscrierii în Tabloul mediatorilor, persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (4) pot depune odată cu documentaţia de autorizare şi o cerere, conform anexei nr. 2B, însoţită de următoarele documente:

a) declaraţie pe propria răspundere cu privire la înregistrarea în evidenţele fiscale a activităţii de mediere şi a formei de exercitare a profesiei de mediator, conform anexei nr. 2C – în original;

b) dovada înscrierii sau a solicitării de înscriere într-o asociaţie profesională înscrisă în Registrul naţional de evidenţă a organizaţiilor din domeniul medierii (RNEODM) – în copie;

c) declaraţia pe propria răspundere privind datele de înscriere în Tabloul mediatorilor, conform anexei nr. 2A – în original.

d) *** Abrogată

(9^1) În situaţia în care există mediatori care nu doresc să se afilieze, se va depune cererea prin care persoana neafiliată şi-a exprimat opţiunea pentru a fi luată în evidenţa unei asociaţii profesionale – în copie.

(10) Odată cu constatarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare ca mediator şi a avizării unei forme de exercitare a profesiei conform prezentului regulament, pentru solicitanţii care au depus şi documentaţia de la alin. (9), Consiliul dispune prin aceeaşi hotărâre şi la înscrierea în Tabloul mediatorilor, în termen de 30 de zile.

#M7

(11) Până la emiterea autorizaţiei şi înscrierea în Tabloul mediatorilor, persoanele pentru care s-a emis o hotărâre conform art. 39 alin. (3) vor fi înscrise pe o listă publicată pe portalul web al Consiliului.

#M10

ART. 40^1 *** Abrogat

#M1

ART. 41

(1) Secretariatul tehnic verifică existenţa documentelor menţionate la art. 40 în vederea constatării îndeplinirii condiţiilor de autorizare şi poate solicita completări sau clarificări.

(2) Comisia permanentă analizează conţinutul documentelor şi face recomandări argumentate Consiliului, de admitere sau respingere a fiecărei cereri.

(3) Consiliul ia act de propunerile Comisiei permanente şi hotărăşte admiterea sau respingerea cererilor conform propunerilor formulate de Comisia permanentă.

#M7

(4) Oricare dintre membrii Consiliului poate solicita, justificat, reevaluarea unei cereri de către Comisia permanentă. Solicitarea motivată se consemnează în procesul-verbal de şedinţă şi se transmite solicitantului în maximum 15 zile, spre ştiinţă.

#M9

ART. 42

Consiliul comunică în scris răspunsul motivat la orice solicitare, în termen de maximum 30 de zile de la depunerea acesteia.

#M7

ART. 43

(1) Orice formă de exercitare a profesiei de mediator poate să îşi modifice adresa sediului profesional, datele de contact sau numele mediatorilor înscrişi în denumire, păstrându-şi acelaşi număr sub care a fost înscrisă iniţial în Registrul formelor de exercitare a profesiei, întocmit şi actualizat de Consiliu.

(2) Orice mediator poate să opteze pentru schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei de mediator şi radierea acesteia din Registrul formelor de exercitare a profesiei.

(3) În cazul modificării, schimbării sau încetării formei de exercitare a profesiei, mediatorul autorizat va depune la Consiliu o cerere însoţită de următoarele documente, pe care le va certifica personal pentru conformitate cu originalul:

a) actul de identitate – în fotocopie;

b) hotărârea prin care a primit avizul Consiliului pentru forma de exercitare pentru care solicită modificare, schimbare sau încetare – în fotocopie;

c) actul prin care face dovada modificării sau schimbării intervenite (dovada noului spaţiu, hotărârea asociaţilor, proces-verbal al adunării asociaţilor, certificat de căsătorie sau hotărârea definitivă privind desfacerea căsătoriei etc.) – în fotocopie;

d) dovada plăţii taxei privind analiza dosarului de schimbare sau încetare a formei de exercitare a profesiei, în cuantum stabilit de Consiliu – în fotocopie;

e) legitimaţia de mediator, vizată la zi – în fotocopie.

(4) Orice modificare survenită în forma de exercitare a profesiei de mediator deja avizată de Consiliu se constată prin decizie a preşedintelui.

(5) Schimbarea sau încetarea formei de exercitare a profesiei se aprobă prin hotărâre a Consiliului şi devine aplicabilă de la data emiterii hotărârii.

(6) Schimbarea formei de exercitare a profesiei atrage obligaţia îndeplinirii condiţiilor art. 45 alin. (1) de înscriere a noii forme de exercitare a profesiei în Tabloul mediatorilor în termen de maximum 30 de zile de la data eliberării hotărârii emise de Consiliu, sub sancţiunea radierii din Tabloul mediatorilor.

(7) Încetarea formei de exercitare a profesiei atrage radierea din Tabloul mediatorilor şi retragerea autorizaţiei ca mediator.

(8) Orice mediator are dreptul să îşi suspende activitatea pe o perioada determinată sau nedeterminată, pe baza unei cereri adresate Consiliului, la care va anexa documentele prevăzute la alin. (3) lit. a), b) şi e).

(9) Suspendarea activităţii la cererea mediatorului se constată prin decizie a preşedintelui şi se înscrie în Tabloul mediatorilor, conform legii.

(10) Încetarea suspendării se realizează prin depunerea unei cereri însoţite de următoarele documente:

a) act de identitate – în fotocopie;

b) hotărârea prin care a primit avizul Consiliului pentru forma de exercitare a profesiei – în fotocopie;

c) declaraţia tip de înscriere a datelor personale în Tabloul mediatorilor – în original.

(11) Încetarea cauzei de suspendare se constată prin decizie a preşedintelui.

(12) Autorizarea ca mediator, solicitată Consiliului ulterior încetării calităţii de mediator, se realizează în aceleaşi condiţii prevăzute la art. 39 şi 40.

#M7

SECŢIUNEA a 2-a

Tabloul mediatorilor

#M10

ART. 44

(1) Consiliul întocmeşte Tabloul mediatorilor pe mai multe secţiuni în care sunt înscrişi mediatorii autorizaţi cu forma de exercitare a profesiei şi mediatorii inactivi.

(1^1) Este mediator inactiv persoana care nu a solicitat avizarea formei de exercitare a profesiei, mediatorul cu forma de exercitare a profesiei dar care nu a făcut dovada înregistrării fiscale în termen de un an de la autorizare şi mediatorii suspendaţi.

#M7

(2) Tabloul mediatorilor este întocmit astfel încât să conţină cel puţin informaţiile prevăzute de art. 12 din Lege şi este structurat pe coloane astfel:

a) numele şi prenumele mediatorului autorizat;

b) data emiterii hotărârii;

c) denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator;

d) adresa sediului profesional;

e) pregătirea de bază în mediere/instituţia;

f) domeniul de practică al medierii ales de mediator;

g) anul începerii activităţii practice în mediere;

h) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;

i) asociaţia profesională a mediatorilor în care este membru;

j) asociaţii internaţionale în care este membru, dacă este cazul;

k) cauze de suspendare, dacă este cazul;

l) date de contact (telefon, fax, e-mail, site).

#M10

(3) Mediatorii autorizaţi sunt obligaţi să îşi înregistreze fiscal forma de exercitare a profesiei în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii de autorizare şi a autorizaţiei şi să comunice dovada înregistrării fiscale Consiliului, comunicarea dovezii înregistrării fiscale făcându-se prin orice mijloc care asigură confirmarea de primire.

(4) Menţinerea mediatorilor autorizaţi în Tabloul mediatorilor, începând cu anul următor autorizării, este condiţionată de depunerea dovezii înregistrării fiscale la Consiliu. În cazul nedepunerii dovezii, persoanele în cauză vor fi înscrise în Tabloul mediatorilor la secţiunea de mediatori inactivi.

(5) Tabloul mediatorilor se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, actualizat până la data de 31 mai, şi pe portalul web al Consiliului, actualizat lunar.

(6) Tabloul mediatorilor, actualizat până la 31 mai şi, respectiv, până la 30 noiembrie a fiecărui an, se publică defalcat pe judeţe şi se transmite autorităţilor prevăzute la art. 12 alin. (3) din Lege sub formă de afiş sau broşură, după caz.

(7) Consiliul poate decide publicarea unor forme ale Tabloului mediatorilor pe domenii de practică, la solicitarea motivată a unor grupuri de beneficiari şi cu respectarea Legii şi a prezentului regulament.

#M10

ART. 45

(1) Înscrierea în Tabloul mediatorilor se face pe baza unei cereri adresate Consiliului, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (9), cererea de înscriere în Tabloul mediatorilor putând fi făcută concomitent cu solicitarea de avizare a formei de exercitare a profesiei sau ulterior pe cale separată. În toate cazurile sunt aplicabile prevederile art. 40 alin. (9).

#M7

(2) Mediatorii care îşi exercită profesia de mediator pe baza unui contract de muncă încheiat conform prevederilor Legii şi ale prezentului regulament, la înscrierea în Tabloul mediatorilor nu au obligaţia să depună documentele prevăzute la alin. (1), lit. b) şi c).

#M10

(3) Pentru mediatorii autorizaţi înscrişi în Tabloul mediatorilor, Consiliul emite Legitimaţia de mediator, conform modelului publicat pe portalul web al Consiliului, şi aplică o viză anuală care certifică faptul că aceştia au achitat taxa anuală profesională. În cazul achitării în tranşe a taxei profesionale, Consiliul vizează legitimaţia. În cazul în care, după vizarea legitimaţiei, tranşele din taxă nu mai sunt achitate, vizarea pe anul următor a legitimaţiei se va face numai după achitarea la zi a taxei profesionale pe anul anterior.

#M7

(4) Mediatorii care îndeplinesc condiţiile art. 23 şi 24 din Lege şi pentru care intervine o cauză de suspendare conform Legii rămân înscrişi în Tabloul mediatorilor, care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu menţiunea “suspendat” şi înscrierea datei de la care devine aplicabilă cauza de suspendare.

#B

CAPITOLUL V

Formarea mediatorilor

SECŢIUNEA 1

Programe şi standarde de formare

ART. 46

Formarea profesională a mediatorilor are ca principale obiective:

a) dobândirea de cunoştinţe teoretice în domeniul conflictelor, al soluţionării alternative a disputelor şi medierii;

b) dezvoltarea de abilităţi practice în mediere;

c) cunoaşterea cadrului de reglementare în domeniul medierii;

#M3

d) asigurarea accesului şi menţinerea în profesia de mediator.

#M3

ART. 47

(1) Formarea profesională a mediatorilor se realizează pe baza unor programe de formare iniţială şi continuă, întocmite pe baza criteriilor cuprinse în standardul

de formare în domeniul medierii şi în standardele de formare continuă, elaborate de Consiliu.

(2) Revizuirea programelor de formare este obligatorie în maximum 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a unor modificări ale standardului de formare.

(3) Toate programele de formare a mediatorilor respectă principiile formării adulţilor şi au o structură care cuprinde maximum 30% pregătire teoretică şi minimum 70% pregătire practică.

#M3

ART. 48

Standardul de formare în domeniul medierii stabileşte criteriile minime pentru realizarea programelor de formare iniţială a mediatorilor în ceea ce priveşte:

a) structura pe arii tematice;

b) calificarea şi experienţa formatorilor;

c) durata minimă a cursurilor pentru fiecare arie tematică; precum şi

d) condiţiile logistice minime ce trebuie asigurate de furnizorul de formare sau instituţia de învăţământ superior pe durata formării.

#M3

ART. 49

Standardele de formare iniţială şi continuă adoptate de Consiliu şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sunt obligatorii pentru elaborarea sau, după caz, revizuirea programelor de formare a mediatorilor.

#B

SECŢIUNEA a 2-a

Autorizarea furnizorilor de formare a mediatorilor

#M3

ART. 50

(1) Formarea profesională a mediatorilor se realizează prin:

a) cursuri organizate de furnizori de formare autorizaţi de Consiliu, conform Legii, cu modificările şi completările ulterioare;

b) programe postuniversitare de nivel master acreditate, desfăşurate de instituţii de învăţământ superior, avizate în prealabil de Consiliu.

#B

(2) Programele de formare în domeniul medierii, precum şi programele postuniversitare de nivel master în domeniul medierii se întocmesc pe baza criteriilor cuprinse în standardele de formare elaborate de Consiliu şi se avizează în prealabil de către acesta.

#M3

ART. 51

În vederea autorizării, furnizorul de formare depune la Consiliu o cerere însoţită de documentele solicitate conform procedurii de autorizare, în două exemplare, între care cel puţin:

a) certificatul de înregistrare fiscală – fotocopie;

b) programul de formare propus;

c) lista formatorilor propuşi;

d) curriculum vitae al fiecărui formator, însoţit de fotocopii ale documentelor care atestă pregătirea şi experienţa în conformitate cu criteriile stabilite de standardul de formare în domeniul medierii;

e) dovada că în obiectul de activitate este inclusă formarea în domeniul medierii.

#M9

ART. 52

(1) În termen de 45 de zile de la data la care a fost înregistrată, cererea de autorizare a programului de formare, însoţită de toate documentele solicitate conform art. 51, este analizată de Comisia permanentă, care formulează o propunere pe baza căreia Consiliul adoptă o hotărâre de aprobare sau de respingere.

#M3

(2) Autorizaţia este emisă de Consiliu în maximum 30 de zile de la data adoptării hotărârii de aprobare a autorizării şi este valabilă maximum 4 ani de la data eliberării, putând fi reînnoită, conform procedurii de reautorizare.

(3) Comunicarea hotărârii Consiliului se face în scris, cu confirmarea primirii.

(4) Un exemplar al documentelor depuse spre autorizare se returnează petentului, iar pe fiecare pagină se înscrie menţiunea “Avizat de Consiliul de mediere, astăzi ………………..”.

(5) Autorizaţia emisă de Consiliu pentru fiecare program de formare se eliberează pe bază de semnătură reprezentantului legal sau unui împuternicit al acestuia, după ce se face dovada achitării taxei de autorizare a programului de formare, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Consiliului.

(6) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare este obligat să anunţe Consiliul în maximum 15 zile cu privire la orice modificări ale datelor înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, prevăzut la art. 51 lit. a).

(7) Sub sancţiunea anulării autorizaţiei, furnizorul de formare are obligaţia să solicite Consiliului aprobarea pentru orice modificare ulterioară autorizării adusă în programul de formare prevăzut la art. 51 lit. b) şi în lista formatorilor propuşi pentru derularea programului de formare, prevăzută la art. 51 lit. c).

#M5

CAPITOLUL V^1

#M5

SECŢIUNEA 1

Drepturile mediatorului care desfăşoară activitate de mediere

#M5

ART. 52^1

Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, în condiţiile de publicitate stabilite în regulile de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei de mediator, prevăzute în anexa nr. 7.

#M5

ART. 52^2

Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu rezonabil stabilit prin negociere cu părţile, în raport cu natura şi obiectul conflictului supus medierii, precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de derularea contractului de mediere.

#M5

ART. 52^3

(1) Mediatorul are dreptul să stabilească şi să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate de Lege.

(2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, îndrumând părţile să aleagă un alt mediator.

(3) Mediatorul are dreptul să refuze soluţionarea prin mediere sau să întrerupă medierea în cazul în care constată că între părţi există o relaţie abuzivă ori violentă şi efectele acestei situaţii sunt de natură să influenţeze medierea.

(4) Mediatorul are dreptul de a se legitima ca mediator autorizat, pe baza legitimaţiei emise de Consiliu.

(5) Mediatorul are dreptul de a se înscrie într-o asociaţie profesională internaţională din domeniul medierii.

(6) Mediatorul are dreptul de a se înscrie în asociaţii profesionale ale mediatorilor, pe domenii de specialitate.

(7) Mediatorul are dreptul de a fi informat cu privire la hotărârile Consiliului ce vizează activitatea profesiei de mediator.

(8) Mediatorul are dreptul de a angaja personal de specialitate în formele de exercitare a profesiei de mediator.

(9) Mediatorul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere a profesiei, în condiţiile stabilite prin Lege şi regulament.

(10) Mediatorul are dreptul de a folosi sigla Consiliului în condiţiile stabilite de Consiliu.

(11) Mediatorul are dreptul de a-i fi reprezentate interesele prin asociaţia profesională a mediatorilor al cărei membru este.

#M5

ART. 52^4

Sediul profesional al mediatorului este inviolabil, percheziţia fiind dispusă numai de organele competente prevăzute de Codul de procedură penală.

#M5

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţiile mediatorului care desfăşoară activitate de mediere

#M5

ART. 52^5

(1) Mediatorul are obligaţia să informeze părţile şi să dea orice explicaţii lămuritoare cu privire la activitatea de mediere, procedura de mediere, scopul, limitele şi efectele medierii.

(2) Mediatorul are obligaţia să desfăşoare activitatea de mediere cu respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor.

#M5

ART. 52^6

(1) Mediatorul are obligaţia să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil.

(2) Mediatorul este obligat să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părţi, cu respectarea principiului neutralităţii şi imparţialităţii.

(3) Mediatorul are obligaţia să informeze părţile cu privire la orice legătură avută anterior cu oricare dintre ele sau la orice interes faţă de subiectul disputei, lăsând părţile să decidă în cunoştinţă de cauză asupra acceptării mediatorului.

#M5

ART. 52^7

Mediatorul are obligaţia să refuze preluarea unui caz în următoarele situaţii:

a) dacă a luat cunoştinţă de orice împrejurare care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial;

b) dacă drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii potrivit art. 2 din Lege;

c) dacă a reprezentat sau asistat vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;

d) dacă are calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz şi în toate cazurile după ce a fost audiat ca martor în cauza supusă medierii;

e) dacă a acordat anterior uneia dintre părţi sau ambelor părţi consultanţă de specialitate în cauza supusă medierii;

f) dacă nu are calificarea necesară pentru a răspunde în mod rezonabil orizontului de aşteptare al părţilor.

#M5

ART. 52^8

Mediatorul are obligaţia să sesizeze autoritatea competentă dacă în cursul medierii ia cunoştinţă de existenţa unor fapte care pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului într-un conflict de familie şi să asigure garanţiile prevăzute de Lege în cazul minorilor în cadrul procedurii de mediere.

#M5

ART. 52^9

Mediatorul are obligaţia să restituie onorariul achitat de părţi în total sau în parte, după caz, dacă pe parcursul desfăşurării procesului de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru situaţii de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului.

#M5

ART. 52^10

Mediatorul are obligaţia să informeze instanţa de judecată sau organele de urmărire penală cu privire la rezultatul procedurii de mediere şi să răspundă oricăror cereri formulate de autorităţile judiciare în cazurile prevăzute de Lege.

#M5

ART. 52^11

Mediatorul, prin formele de exercitare a profesiei de mediator, are obligaţia de a se înregistra ca operator de date cu caracter personal.

#M5

ART. 52^12

Mediatorul mai are următoarele obligaţii:

a) să respecte regulile de publicitate a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei de mediator prevăzute în anexa nr. 7;

b) să respecte prevederile Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor, prevăzut în anexa nr. 8;

c) să respecte hotărârile Consiliului publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau afişate pe site-ul Consiliului, după caz;

d) să anunţe Consiliului, în termen de maximum 3 zile, orice modificare survenită în datele de contact sau în forma de exercitare a profesiei de mediator;

#M10

e) să achite taxa anuală profesională până la 31 decembrie a anului fiscal pentru care această taxă se datorează.

#M5

ART. 52^13

Mediatorul are obligaţia să îşi îmbunătăţească permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, în condiţiile stabilite de Consiliu şi în limita a cel puţin echivalentul a 20 de puncte profesionale anual.

#M5

ART. 52^14

Mediatorul are obligaţia să se înregistreze fiscal cu forma de exercitare avizată de Consiliu la începutul activităţii de mediator şi să emită documente fiscale pentru plata onorariului sau a altor cheltuieli ocazionate de derularea contractului de mediere, în care să specifice forma de exercitare a profesiei de mediator, conform legii.

#M5

ART. 52^15

Mediatorul are obligaţia să afişeze autorizaţia pe baza căreia funcţionează ca mediator autorizat.

#M10

ART. 52^16

(1) Mediatorul are obligaţia de a-şi viza anual legitimaţia de mediator. Vizarea legitimaţiei este condiţionată de achitarea taxei profesionale pentru anul anterior.

(2) Mediatorul are obligaţia de a se înscrie sau de a solicita înscrierea într-o asociaţie profesională a mediatorilor înainte de a solicita înscrierea în Tabloul mediatorilor.

#M5

SECŢIUNEA a 3-a

Răspunderea mediatorilor care desfăşoară activitate de mediere

#M5

ART. 52^17

(1) Răspunderea disciplinară a mediatorilor intervine pentru următoarele abateri:

a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate;

b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;

c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict;

d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;

e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.

(2) Constituie abatere disciplinară săvârşirea următoarelor fapte care aduc atingere probităţii profesionale:

a) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^5 alin. (1) de a informa părţile şi de a da orice explicaţii lămuritoare cu privire la activitatea de mediere, procedura de mediere, scopul, limitele şi efectele medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 lei la 500 lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

b) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^5 alin. (2) de desfăşurare a activităţii de mediere cu respectarea libertăţii, demnităţii şi vieţii private a părţilor, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

c) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^6 alin. (2) de a conduce procesul de mediere în mod nepărtinitor, cu asigurarea unui permanent echilibru între părţi, cu respectarea principiului neutralităţii şi imparţialităţii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

d) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^7 lit. a) de a refuza preluarea unui caz dacă a luat cunoştinţă de orice împrejurare care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

e) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^7 lit. b) de a refuza preluarea unui caz dacă drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii potrivit art. 2 din Lege, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută de art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

f) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^7 lit. c) de a refuza preluarea unui caz dacă a reprezentat sau a asistat vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

g) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^7 lit. d) de a refuza preluarea unui caz dacă are calitatea de martor cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz şi în toate cazurile după ce a fost audiat ca martor în cauza supusă medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege,

respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

h) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^7 lit. e) de a refuza preluarea unui caz dacă a acordat anterior uneia dintre părţi sau ambelor părţi consultanţă de specialitate în cauza supusă medierii, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

i) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^7 lit. f) de a refuza preluarea unui caz dacă nu are calificarea necesară pentru a răspunde în mod rezonabil orizontului de aşteptare al părţilor, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) din Lege, respectiv observaţie scrisă;

j) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 52^8 de a sesiza autoritatea competentă dacă în cursul medierii ia cunoştinţă de existenţa unor fapte care pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului într-un conflict de familie şi de a asigura garanţiile prevăzute de Lege în cazul minorilor în cadrul procedurii de mediere, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. c) sau d) din Lege, respectiv suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator, după caz;

k) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^9 de a restitui onorariul achitat de către părţi în total sau în parte, după caz, dacă pe parcursul desfăşurării procesului de mediere decide închiderea procedurii de mediere pentru situaţii de natură să afecteze scopul medierii, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 lei la 500 lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

l) nerespectarea de către mediator a obligaţiei prevăzute la art. 52^10 de a informa instanţa de judecată sau organele de urmărire penală cu privire la rezultatul procedurii de mediere şi de a răspunde oricăror cereri formulate de autorităţile judiciare în cazurile prevăzute de Lege, pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. b) sau c) din Lege, respectiv amendă de la 50 lei la 500 lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

m) nerespectarea de către mediator a regulilor de publicitate prevăzute la art. 52^12 lit. a), pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 lei la 500 lei, după caz;

n) nerespectarea de către mediator a prevederilor Codului de etică şi deontologie profesională al mediatorilor, prevăzut la 52^12 lit. b), pentru care se

aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 lei la 500 lei, după caz;

o) nerespectarea de către mediator a hotărârilor Consiliului publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau afişate pe site-ul Consiliului [art. 52^12 lit. c)], pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 lei la 500 lei, după caz;

p) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a comunica Consiliului orice modificare a condiţiilor care face necesară actualizarea menţiunilor din Tabloul mediatorilor, prevăzută la art. 12 din Lege, în termen de 3 zile [art. 52^12 lit. d)], pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 lei la 500 lei, după caz;

#M10

q) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a achita taxa profesională până la 31 decembrie a anului fiscal pentru care se datorează [art. 52^12 lit. e)], pentru care se aplică sancţiunea prevăzută de art. 39 alin. (1) lit. a) sau b) din Lege, respectiv observaţie scrisă sau amendă de la 50 lei la 500 lei, după caz;

#M5

r) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, în condiţiile stabilite de Consiliu şi în limita a cel puţin 20 de puncte profesionale anual (art. 52^13), pentru care se aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. a), b) sau c) din Lege, respectiv observaţie scrisă, amendă de la 50 lei la 500 lei sau suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni, după caz;

s) nerespectarea de către mediator a obligaţiei de a se înregistra fiscal cu forma de exercitare avizată de Consiliu şi de a emite documente fiscale pentru plata onorariului sau a altor cheltuieli ocazionate de derularea contractului de mediere, în care să se specifice forma de exercitare a profesiei de mediator, conform Legii (art. 52^14), pentru care se aplică una dintre sancţiunile prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. a), b), c) sau d) din Lege, respectiv observaţie scrisă, amendă de la 50 lei la 500 lei, suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni sau încetarea calităţii de mediator.

#M5

ART. 52^18

Repetarea abaterii disciplinare în termen de un an de la data aplicării unei sancţiuni disciplinare rămase definitivă poate constitui temei pentru aplicarea unei sancţiuni mai grave.

#B

CAPITOLUL VI

Normele de răspundere disciplinară a mediatorilor

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

ART. 53

Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, precum şi respectarea normelor de reglementare a profesiei sunt în sarcina Consiliului.

ART. 54

Prin probitate profesională se înţelege respectarea obligaţiilor profesionale din conţinutul Legii, al prezentului regulament, al Codului de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi al hotărârilor Consiliului.

ART. 55

(1) Atrage răspunderea disciplinară neîndeplinirea obligaţiilor profesionale stabilite în sarcina mediatorilor prin Lege, prin prezentul regulament, prin Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi prin hotărârile Consiliului de mediere, care aduc atingere probităţii profesionale.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul se poate sesiza din oficiu cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor profesionale ale mediatorilor.

ART. 56

Răspunderea disciplinară a mediatorului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

ART. 57

Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

ART. 58

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.

ART. 59

Consiliul este obligat să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui mediator.

ART. 60

În cadrul Consiliului funcţionează Comisia de disciplină cu competenţele stabilite de Lege, care efectuează cercetarea abaterii şi sesizează Consiliul, constituit ca instanţă disciplinară în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea şi funcţionarea Comisiei de disciplină

#M2

ART. 61

(1) Consiliul hotărăşte ca, ori de câte ori este nevoie, să se constituie o comisie de disciplină, din care fac parte în mod obligatoriu un membru al Consiliului anume desemnat prin hotărâre a Consiliului de mediere în calitate de preşedinte al Comisiei de disciplină, 2 reprezentanţi ai mediatorilor şi un secretar.

(2) Procedura de numire a celor 2 reprezentanţi ai mediatorilor ca membri în Comisia de disciplină este următoarea:

(i) fiecare asociaţie înregistrată de Consiliul de mediere ca asociaţie profesională a mediatorilor poate desemna anual, până la data de 31 martie, maximum 2 mediatori autorizaţi din rândul membrilor săi, care sunt înscrişi într-o listă, pentru o perioadă de maximum un an calendaristic;

(ii) ordinea înscrierii în listă se stabileşte prin tragere la sorţi de către Secretariatul tehnic, sub coordonarea preşedintelui Comisiei de disciplină;

(iii) desemnarea pentru cercetarea unei cauze se va face prin rotaţie, începând cu primii 2 mediatori de pe lista rezultată în urma tragerii la sorţi de către Secretariatul tehnic. În măsura în care din motive întemeiate mediatorul desemnat în ordine cronologică nu poate face parte din Comisia de disciplină, se va numi următorul de pe listă, iar după epuizarea listei, aceasta se va relua de la primul mediator înscris în listă;

(iv) numirea în Comisia de disciplină a celor 2 reprezentanţi ai mediatorilor se face prin decizie a preşedintelui Consiliului de mediere, în care se va preciza totodată obiectul cercetării şi perioada pentru care Comisia a fost învestită.

(3) Consilierul juridic al Consiliului de mediere deţine de drept funcţia de secretar în Comisia de disciplină.

#B

ART. 62

Comisia de disciplină astfel desemnată este coordonată de preşedintele său, care este membru al Consiliului. Consiliul va desemna din personalul angajat cu contract un secretar, care devine membru al comisiei, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare desfăşurării activităţii comisiei. Secretarul lucrează sub îndrumarea preşedintelui.

ART. 63

Comisia de disciplină are în competenţă cercetarea abaterii, în urma căreia se întocmeşte un dosar care va fi înaintat Consiliului. Cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorilor, Consiliul hotărăşte cu majoritatea prevăzută de art. 19 din Lege, în termen de 30 de zile de la sesizarea sa.

ART. 64

Cheltuielile necesare activităţii Comisiei de disciplină şi ale Consiliului, ca instanţă disciplinară, sunt suportate din bugetul Consiliului.

SECŢIUNEA a 3-a

Reguli de procedură

ART. 65

Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul în legătură cu săvârşirea de către un mediator a unei abateri prevăzute la art. 38 din Lege.

ART. 66

(1) Plângerea se va face în scris şi va fi semnată. Aceasta trebuie să cuprindă numele, domiciliul sau reşedinţa părţii şi abaterea pretins săvârşită de către mediator.

(2) Lipsa datelor de identificare a petentului sau a semnăturii duce la respingerea plângerii formulate.

ART. 67

(1) Cercetarea abaterii se va face cu celeritate. Cercetarea abaterii se efectuează de către Comisia de disciplină desemnată în condiţiile art. 40 din Lege, în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării plângerii.

(2) Audierea petentului şi a mediatorului este obligatorie.

(3) Mediatorul cercetat va fi înştiinţat în vederea luării la cunoştinţă despre plângere şi piesele dosarului întocmit, pentru a-şi putea formula apărarea.

(4) Convocarea părţilor în vederea audierii se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

ART. 68

Cercetarea disciplinară se efectuează numai după îndeplinirea demersurilor arătate la art. 67.

ART. 69

Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfăşurarea cercetării disciplinare. În caz de neprezentare, se va încheia un proces-verbal semnat de către membrii comisiei, din care să rezulte faptul că, deşi procedural convocaţi, mediatorul şi/sau petentul nu s-au prezentat la termenul stabilit.

ART. 70

(1) În cursul cercetărilor, preşedintele Comisiei de disciplină va asculta persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va efectua verificări de înscrisuri şi va culege informaţii în legătură cu abaterea pretins săvârşită, prin mijloacele prevăzute de lege.

(2) Pe baza datelor culese va întocmi un dosar al abaterii cercetate. Dosarul cuprinde şi un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare.

(3) Dosarul astfel întocmit va fi înaintat Consiliului, care, în termen de 30 de zile de la primirea lui, va hotărî cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului.

ART. 71

La stabilirea sancţiunilor, astfel cum sunt prevăzute la art. 39 din Lege, se va ţine seama de gravitatea faptei, de cauzele şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, de gradul de vinovăţie al mediatorului, dacă acesta a avut şi alte abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii.

ART. 72

Limitele amenzii prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. b) din Lege se actualizează anual de către Consiliu.

ART. 73

Hotărârea motivată se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, mediatorului cercetat şi petentului, în termen de cel mult 15 zile de la pronunţarea hotărârii cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului.

ART. 74

(1) Hotărârea Consiliului prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile prevăzute de art. 39 alin. (1) din Lege poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă de la domiciliul sau reşedinţa mediatorului, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.

(2) Acţiunea în contencios declanşată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate.

(3) Consiliul, la cererea instanţei de judecată, va înainta dosarul cauzei în copie certificată.

ART. 75

(1) Hotărârea disciplinară rămasă definitivă este obligatorie faţă de părţi şi Consiliu. Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute de art. 39 alin. (1) lit. b) din Lege constituie titlu executoriu.

(2) Neachitarea amenzii aplicate în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare atrage suspendarea de drept a calităţii de mediator până la achitarea sumei.

(3) După plata amenzii, măsura suspendării din calitatea de mediator încetează.

SECŢIUNEA a 4-a

Suspendare. Perimare. Reabilitare

ART. 76

Consiliul, ca instanţă disciplinară, va putea suspenda cercetarea plângerii:

a) când ambele părţi o cer;

b) când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a se da.

ART. 77

Cercetarea plângerii se reia prin cererea de redeschidere făcută de către una dintre părţi.

ART. 78

Petentul poate oricând să renunţe la cercetarea plângerii, fie verbal în şedinţa Comisiei de disciplină, fie prin cerere scrisă.

ART. 79

Orice sesizare disciplinară se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare timp de un an din vina petentului.

ART. 80

Cursul perimării este suspendat atât timp cât dăinuieşte suspendarea pronunţată în baza art. 76.

ART. 81

Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate.

#M10

ART. 82 *** Abrogat

#B

ART. 83

Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor profesionale.

#M6

CAPITOLUL VI^1

Asociaţiile profesionale ale mediatorilor şi organizaţii în domeniul medierii

#M10

ART. 83^1

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin şi în scopul informării publice, Consiliul înfiinţează RNEODM pe care îl actualizează lunar. RNEODM cuprinde 3 secţiuni distincte: asociaţii profesionale, organizaţii din domeniul medierii şi alte organisme.

#M6

SECŢIUNEA 1

Asociaţiile profesionale ale mediatorilor

#M6

ART. 83^2

(1) Corpul profesional al mediatorilor se compune din toţi mediatorii autorizaţi, înscrişi în Tabloul mediatorilor, care exercită profesia în una dintre formele de exercitare a profesiei de mediator prevăzute de lege şi care sunt organizaţi în

asociaţii profesionale locale sau naţionale, conform art. 24 din Lege şi în condiţiile art. 83^3 din prezentul regulament.

(2) Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, conform art. 24 din Lege.

#M6

ART. 83^3

(1) Sunt asociaţii profesionale ale mediatorilor persoanele juridice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt înfiinţate în conformitate cu dispoziţiile Legii coroborate cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

#M10

b) cel puţin jumătate plus unu din membri sunt mediatori autorizaţi în condiţiile legii, iar diferenţa este formată din absolvenţi ai cursurilor de formare ca mediator;

c) denumirea asociaţiei cuprinde cuvinte precum “mediere”, “mediator”, “conflict” şi “amiabil” sau sinonime ale acestora ori combinaţii ale acestora cu alte cuvinte;

#M6

d) scopul asociaţiei este conform cu prevederile art. 24 din Lege, respectiv reprezentarea intereselor profesionale ale membrilor, protejarea statutului lor şi apărarea drepturilor şi intereselor acestora;

#M10

e) obiectivele şi activităţile asociaţiei respectă prevederile legale şi regulamentare în materia medierii, nu sunt filiale ale unor asociaţii înscrise în RNEODM, nu sunt uniuni sau federaţii ale unor asociaţii înscrise în RNEODM, nu au clauze de exclusivitate;

f) activităţile statutare nu cuprind furnizarea de servicii de mediere către terţi;

g) sunt înscrise în secţiunea 1 din RNEODM întocmit de Consiliu şi nu sunt filiale ale unor asociaţii înscrise în RNEODM.

h) *** Abrogată

#M6

(2) Asociaţiile profesionale ale mediatorilor prevăzute la art. 24 din Lege nu se încadrează în categoria organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 22 din Lege.

#M10

(3) *** Abrogat

#M10

ART. 83^4

(1) În scopul informării publice şi a mediatorilor, Consiliul ţine evidenţa asociaţiilor profesionale în RNEODM.

(2) Înscrierea asociaţiilor profesionale în RNEODM se face la cerere, prin decizie a preşedintelui Consiliului, după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 83^3 alin. (1) lit. a) – g).

#M6

(3) În cazul contestării deciziei preşedintelui de respingere a înscrierii, Consiliul adoptă o hotărâre privind soluţionarea contestaţiei.

#M10

(4) Cererea de înscriere în RNEODM va fi însoţită de următoarele documente:

#M6

a) actul constitutiv;

b) statutul;

c) hotărârea judecătorească de înfiinţare, precum şi hotărârile judecătoreşti ulterioare, dacă este cazul;

d) certificatul fiscal;

e) certificatul de înregistrare a persoanei juridice;

f) lista membrilor asociaţiei profesionale.

(5) Documentele prevăzute la alin. (4) lit. a) – e) se depun în copie, certificată pentru conformitate cu originalul, pe fiecare pagină, prin semnătura reprezentantului legal al asociaţiei profesionale şi aplicarea ştampilei acesteia.

#M10

(6) Decizia sau hotărârea privind înscrierea asociaţiei profesionale în RNEODM se comunică solicitantului în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii. În cazul în care hotărârea este de respingere a înscrierii, aceasta se motivează şi se comunică solicitantului şi se publică pe site-ul Consiliului.

(7) În cazul în care cererea de înscriere a asociaţiei profesionale se aprobă, aceasta va fi înscrisă în RNEODM în termen de 3 zile de la data aprobării.

#M6

SECŢIUNEA a 2-a

Asociaţiile profesionale specializate

#M10

ART. 83^5

(1) Mediatorii autorizaţi pot înfiinţa şi alte tipuri de asociaţii, pe domenii de aplicare a medierii.

(2) Asociaţiile înfiinţate de mediatori pe domenii de aplicare a medierii pot fi înscrise la cerere în secţiunea I din RNEODM, având precizat la rubrica “Menţiuni” din registru domeniul de specializare.

#M6

ART. 83^6

Sunt asociaţii profesionale specializate pe domenii de aplicare a medierii acele persoane juridice care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt înfiinţate cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 83^3 alin. (1) lit. a), b), d), e) şi f);

b) denumirea, scopul, obiectivele asociaţiei precizează domeniile de aplicare a medierii pentru care membrii asociaţiei au interes profesional;

c) membrii asociaţiei au o specializare recunoscută de Consiliu, în cazul în care pentru practica într-un anumit domeniu de aplicare a medierii Consiliul reglementează necesitatea specializării.

#M10

ART. 83^7

(1) Un mediator autorizat poate fi membru numai într-o singură asociaţie profesională, astfel cum aceasta este definită în prezentul regulament.

(2) Un mediator autorizat poate fi membru în una sau mai multe asociaţii specializate, astfel cum acestea sunt definite în prezentul regulament.

#M6

(3) Un mediator autorizat poate avea concomitent calitatea de membru într-o asociaţie profesională, astfel cum aceasta este definită la art. 83^3, dar şi calitatea de membru în una sau mai multe asociaţii profesionale specializate, astfel cum acestea sunt definite la art. 83^6.

#M6

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea de servicii de mediere

#M10

ART. 83^8

(1) Servicii de mediere pot fi organizate în colaborare cu formele de exercitare a profesiei de mediator de către orice persoană juridică doar după obţinerea unui aviz din partea Consiliului, care certifică astfel faptul că se respectă principiile de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate de către mediator, iar părţilor le este respectat dreptul de a decide cu privire la alegerea mediatorului şi a soluţiei privind disputa supusă medierii. Serviciile de mediere sunt organizate numai de către organizaţiile prevăzute la art. 22 din Lege.

#M6

(2) Serviciile de mediere pot fi organizate doar de persoanele juridice care au în obiectul de activitate organizarea sau oferirea unor astfel de servicii, denumite în continuare organizaţii din domeniul medierii.

(3) În cazul unui serviciu de mediere organizat de o organizaţie din domeniul medierii, contractul de mediere se încheie exclusiv între mediator şi părţi, conform art. 45 şi 46 din Lege.

(4) Cererea de avizare a modului de organizare a serviciului de mediere va fi însoţită de o descriere a modului de organizare a serviciului de mediere, în condiţiile legii. Comisia permanentă analizează cererea şi face o propunere argumentată Consiliului, care hotărăşte cu privire la admiterea sau respingerea cererii.

#M9

(5) Hotărârea Consiliului se comunică solicitantului în termen de 10 zile de la adoptare, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi se publică pe portalul web al Consiliului.

#M6

(6) Mediatorii autorizaţi pot colabora în vederea furnizării serviciului de mediere cu orice persoană juridică dintre cele menţionate la alin. (1), după obţinerea de către acesta a avizului prealabil emis de Consiliu.

#M10

ART. 83^9

(1) Organizaţiile care au în obiectul de activitate servicii de mediere pot fi înscrise la cerere în secţiunea a II-a din RNEODM.

(2) Cererea de înscriere în RNEODM se depune la Consiliu, însoţită de copii certificate pentru conformitate după următoarele documente:

#M6

a) statutul şi actul de constituire din care rezultă că are în obiectul de activitate servicii de mediere sau, după caz, actul în baza căruia a fost înfiinţată;

b) hotărârea judecătorească de înfiinţare, dacă este cazul;

c) certificatul fiscal;

d) o scurtă descriere a activităţii desfăşurate sau pe care intenţionează să o desfăşoare în domeniul medierii;

#M10

e) denumirea organizaţiei face referire concretă la termenii de “mediere”, “mediator”, “conflict”, “amiabil” sau este o combinaţie a acestor cuvinte cu altele.

(3) Organizaţiile care au solicitat şi au obţinut avizul Consiliului pentru organizarea serviciului de mediere vor fi incluse în RNEODM în maximum 15 zile de la adoptarea hotărârii de avizare.

#M10

SECŢIUNEA a 4-a

Alte organizaţii

#M10

ART. 83^10

(1) În RNEODM se pot înscrie la cerere şi alte organizaţii care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi declarate asociaţii profesionale sau organizaţii conform art. 22 din Lege, în sensul definiţiilor din prezentul regulament.

(2) Aceste organizaţii vor fi înscrise în secţiunea a III-a din RNEODM.

(3) În secţiunea a III-a din RNEODM se înscriu federaţiile, fundaţiile, asociaţiile, filiale ale acestora sau alte organizaţii.

(4) Pentru a fi înscrise în RNEODM, organizaţiile precizate la alin. (3) formulează o cerere adresată Consiliului însoţită de următoarele documente:

a) statutul şi actul de constituire din care rezultă că obiectul de activitate vizează domeniul medierii sau, după caz, actul în baza căruia a fost înfiinţată;

b) hotărârea judecătorească de înfiinţare, dacă este cazul;

c) certificat fiscal;

d) scurtă descriere a activităţii desfăşurate sau care intenţionează să o desfăşoare în domeniul medierii.

(5) Organizaţiile care au solicitat Consiliului înscrierea în RNEODM vor fi incluse în registru, în maximum 15 zile de la adoptarea hotărârii.

#B

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 84

(1) Fişele posturilor pentru funcţiile prevăzute în organigrama Consiliului sunt în competenţa de numire a preşedintelui şi se aprobă de către acesta.

(2) Fişele posturilor pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului sunt aprobate prin hotărâre a Consiliului.

#M6

ART. 85

Fondurile Consiliului constituite conform Legii şi prezentului regulament acoperă cel puţin următoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile de întreţinere: cheltuieli efectuate pentru plata utilităţilor la sediul Consiliului, cheltuieli de reparaţie curentă pentru sediu etc.;

b) cheltuielile de funcţionare: cheltuieli cu chiria pentru sediu, cheltuieli efectuate cu transportul, cazarea şi diurna membrilor Consiliului, ai comisiilor de specialitate, comisiilor de disciplină şi comisiilor consultative permanente pentru

deplasarea la Bucureşti, care este localitatea unde Consiliul îşi are sediul, cheltuieli de transport, cazare şi diurnă în alte localităţi ale ţării, cheltuieli pentru procurarea de bunuri pentru mobilarea sediului, dotarea cu tehnică de calcul, aparatură de comunicare, birotică, consumabile, literatură de specialitate, cheltuieli ocazionate de realizarea portalului web, a bazelor de date electronice şi a unor programe soft specializate, actualizarea şi întreţinerea acestora, servicii pentru întreţinerea calculatoarelor, servicii de contabilitate, servicii de consultanţă financiară şi specialitate, alte tipuri de servicii de consultanţă, după caz, cheltuieli cu arhivarea, alte servicii care să sprijine şi să îmbunătăţească activitatea Consiliului etc.;

c) cheltuieli de personal: salariile angajaţilor în cadrul Secretariatului tehnic, indemnizaţiile membrilor, ale Comisiei permanente şi ale preşedintelui şi vicepreşedintelui, alte cheltuieli de personal, conform legii;

d) cheltuieli de editare: editarea de tipizate, broşuri, publicaţii în Monitorul Oficial al României, Partea I, pliante şi afişe de promovare a medierii şi Tabloului mediatorilor, alte publicaţii proprii;

e) cheltuieli cu organizarea de evenimente, precum conferinţa naţională a mediatorilor şi alte conferinţe, organizate direct şi în parteneriat;

f) cheltuieli pentru achiziţii, conform hotărârilor Consiliului;

g) alte tipuri de cheltuieli prevăzute de lege, aprobate prin bugetul anual al Consiliului.

#B

ART. 86

(1) În termen de o lună de la data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, începe procedura de autorizare a mediatorilor.

(2) Persoanele care au absolvit până la data publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, un curs de formare a mediatorilor în ţară ori în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a) – e) din Lege, pot solicita autorizarea ca mediator, în condiţiile legii şi prezentului regulament, având obligaţia prezentării documentelor care atestă programa de formare parcursă. Consiliul va decide autorizarea după evaluarea conţinutului documentelor care atestă programa de formare prezentată, inclusiv a duratei pregătirii pe baza criteriilor definite de Consiliu. Dispoziţiile art. 8 alin. (5) din Lege se aplică în mod corespunzător.

ART. 87

În termen de o lună de la publicarea prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, va fi adoptat Standardul de formare al mediatorului şi Programa-cadru în vederea autorizării furnizorilor de formare a mediatorilor.

ART. 88

Dispoziţiile prezentului regulament devin aplicabile de la data adoptării lui.

#M6

ART. 89

Anexele nr. 1 – 10 fac parte integrantă din prezentul regulament.

#B

ANEXA 1

la regulament

ORGANIGRAMA

Consiliului de mediere

______________________

| Consiliul de mediere |

|______________________|

|

____________|_____________

| Preşedintele Consiliului |

| de mediere |

|__________________________|

|__________________

| ___________|____________

| | Vicepreşedintele |

| | Consiliului de mediere |

| |________________________|

|__________________|

____________|________________________________________

_________|__________ __________|_________ _____________|__________

| Comisia permanentă | | Secretariat tehnic | | Comisii de specialitate|

|____________________| |____________________| |________________________|

| |

| ___________________ | ___________________

| | Furnizori de | | | Furnizori de |

| | servicii de | | | servicii pentru |

|__| consultanţă şi | |__| organizarea şi |

| expertiză în | | funcţionarea |

| domeniul medierii | | Consiliului de |

| | | mediere |

|___________________| |___________________|

#M7

ANEXA 2

la regulament

CERERE DE AUTORIZARE MEDIATOR

Domnule preşedinte,

Subsemnatul/Subsemnata, …………………………………………., domiciliat/domiciliată în ……………………………………………, identificat/identificată cu CI/BI seria ……. nr. ………………., având CNP ………………….., adresa de e-mail …………………………., tel. ………………., cetăţean …………….., vă rog să-mi aprobaţi prezenta cerere prin care solicit constatarea de către Consiliul de mediere a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 7 lit. a) – f) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, şi autorizarea ca mediator, urmând a-mi desfăşura profesia într-o formă prevăzută de art. 22 din Legea nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care fac dovada spaţiului.

În vederea constatării îndeplinirii condiţiilor şi autorizării, anexez următoarele documente:

– actul de identitate – copie;

– certificat de naştere – copie;

– certificat de căsătorie – copie (dacă este cazul);

– diplomă de licenţă/titlu de studii – copie legalizată;

– documente care atestă pregătirea ca mediator – copie;

– programa de formare, eliberată de furnizorul de servicii de formare – copie;

– adeverinţă medicală cu menţiunea “Apt pentru profesia de mediator”, eliberată de medicul de medicina muncii, sau adeverinţă medicală, eliberată de medicul de familie, cu menţiunea “Clinic sănătos”, şi cu precizarea că include un examen efectuat de un medic specialist în psihiatrie, în termen de valabilitate la data depunerii cererii la Consiliul de mediere – original;

– cazier judiciar în termen de valabilitate la data depunerii cererii la Consiliul de mediere – original;

– dovada vechimii în muncă – copie;

– dovada achitării taxei de autorizare de 880 lei în contul Consiliului de mediere – RO62 BRDE 410S V965 1163 4100, deschis la BRD-GSG, sucursala Calderon;

– actele de înfiinţare a formei de exercitare a profesiei de mediator aleasă, în două exemplare originale;

– dovada spaţiului pentru sediul profesional, în copie certificată, care poate fi: contract de comodat, contract de închiriere sau subînchiriere, asociere în participaţiune etc.

Totodată mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele hotărâte de Consiliul de mediere, să îmi îmbunătăţesc pregătirea prin participarea la cursuri de formare continuă în domeniu şi la întâlniri specifice profesiei de mediator, să respect prevederile Legii nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, cu modificările ulterioare, şi Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor.

Data Semnătura

…………………. …………………

Domnului preşedinte al Consiliului de mediere

NOTĂ:

Cererea, însoţită de documentele solicitate, în ordinea specificată mai sus, se depune în dosar de carton alb cu şină. Toate documentele depuse în copie trebuie să fie certificate “conform cu originalul” şi semnate în original de deponent. Nu se acceptă documente trimise pe fax sau e-mail.

Actele depuse şi înregistrate la Consiliul de mediere nu se returnează. Dosarele incomplete nu se înregistrează.

#M7

ANEXA 2A

la regulament

DECLARAŢIE

În atenţia: Consiliului de mediere, str. Piaţa Sf. Ştefan nr. 7, sectorul 2, Bucureşti

Referitor la: Datele cu caracter personal care vor putea fi înscrise în Tabloul mediatorilor

Subsemnatul/Subsemnata, …………………………………………., având CNP …………………, posesor al/a CI/BI seria …… nr. …….., emis/emisă de …………………….., în calitate de reprezentant legal al

…………………………………………………..,

(Birou de mediator X, Societate civilă profesională etc.)

cunoscând dispoziţiile art. 292 din Codul penal*) cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere că datele furnizate în această declaraţie sunt conforme cu realitatea.

Prezenta declaraţie reprezintă consimţământul meu expres şi sunt de acord ca datele mele, menţionate în rubricile de mai jos, să fie utilizate şi prelucrate de către Consiliul de mediere pentru întocmirea Tabloului mediatorilor, conform prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Am cunoştinţă de faptul că Tabloul mediatorilor are regim de document public în condiţiile Legii nr. 192/2006 privind medierea şi

organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare.

______________________________________________________________________________

| 1.| Denumirea completă a formei de exercitare | |

| | a profesiei de mediator | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 2.| Sediul profesional | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 3.| Pregătirea în domeniul medierii | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 4.| Domenii de specializare | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 5.| Experienţa practică în activitatea de | |

| | mediere | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 6.| Limba străină în care mediatorul este | |

| | capabil să desfăşoare medierea (dacă este | |

| | cazul) | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 7.| Asociaţia profesională în care este membru| |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 8.| Organizaţii internaţionale din domeniul | |

| | medierii în care este membru (dacă este | |

| | cazul) | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 9.| Existenţa unei clauze de suspendare (dacă | |

| | este cazul) | |

|____|___________________________________________|_____________________________|

| 10.| Datele de contact ale formei de exercitare| Telefon: |

| | a profesiei pe care Consiliul de mediere |_____________________________|

| | le poate face publice (telefon, fax, | Fax: |

| | e-mail, website) |_____________________________|

| | | E-mail: |

| | |_____________________________|

| | | Website: |

|____|___________________________________________|_____________________________|

Data Semnătura

…………………. …………………

#CIN

*) Vechiul Cod penal a fost abrogat. A se vedea art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

#M10

ANEXA 2B

la regulament

CERERE PENTRU ÎNSCRIEREA ÎN TABLOUL MEDIATORILOR

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul(a), ……………………………………., domiciliat(ă) în …………………………., identificat(ă) cu CI/BI seria ………… nr. ………………, având CNP ……………………………………., adresa de e-mail ……………………………, tel. ……………….., cetăţean ……………………, vă rog să îmi aprobaţi prezenta cerere prin care solicit înscrierea în Tabloul mediatorilor, conform art. 40 alin. (9) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

În vederea înscrierii în Tabloul mediatorilor depun prezenta cerere, însoţită de următoarele documente:

a) Declaraţia-tip pe propria răspundere privind înregistrarea în evidenţele fiscale a activităţii de mediere şi a formei de exercitare a profesiei de mediator – în original sau certificatul de înregistrare fiscală – în copie;

b) dovada înscrierii (adeverinţa sau cererea de înscriere) într-o asociaţie profesională, înscrisă în Registrul naţional de evidenţă a organizaţiilor din domeniul medierii – în copie;

c) declaraţia-tip pe propria răspundere (anexa nr. 2A) privind datele de înscriere în Tabloul mediatorilor – în original.

Mă oblig să înştiinţez Consiliul de mediere cu privire la orice modificare intervenită în datele de contact sau referitoare la forma de exercitare a profesiei.

Data Semnătura

…………… ……………

Domnului preşedinte al Consiliului de mediere

IMPORTANT!

Cererea, însoţită de documentele solicitate, în ordinea specificată mai sus, se depune în dosar de carton alb cu şină.

Toate documentele, depuse în copie, trebuie să fie certificate “conform cu originalul” şi semnate de titular.

Actele, depuse şi înregistrate la Consiliul de mediere, nu se returnează.

#M10

ANEXA 2C

la regulament

DECLARAŢIE

pe propria răspundere cu privire la înregistrarea în evidenţele fiscale a activităţii de mediere şi a formei de exercitare a profesiei de mediator

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul(a), ……………………………………., domiciliat(ă) în …………………………., identificat(ă) cu CI/BI seria …….. nr. ……………………, având CNP …………………………., adresa de e-mail …………………………, tel. ……………………………, cetăţean …………………….., în calitate de mediator, mă angajez să depun toate diligenţele pentru a-mi declara activitatea de mediere la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi să înştiinţez Consiliul de mediere despre obţinerea certificatului de înregistrare fiscală (CIF), în cel mai scurt timp, în vederea menţinerii în Tabloul mediatorilor.

Data Semnătura

…………… ……………

Domnului preşedinte al Consiliului de mediere

#B

ANEXA 3

la regulament

Domnului preşedinte al Consiliului de mediere

CONTRACT

de constituire a societăţii civile profesionale de mediatori

Între:

1. dl/dna ………………………………………………………;

2. dl/dna ………………………………………………………;

3. dl/dna ………………………………………………………;

4. dl/dna ……………………………………………………….

s-a convenit constituirea unei societăţi civile profesionale de mediatori, supusă reglementărilor prevăzute de Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

ART. 1

Denumirea societăţii

Societatea civilă profesională de mediatori poartă denumirea de …………………………….. şi are sediul în ………………….. .

ART. 2

Societatea se constituie pe o durată de ………………………….. .

ART. 3

Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii civile profesionale de mediatori, încheiat potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere şi care face parte integrantă din prezentul contract.

Localitatea …………………. Data ………………..

Semnătura

………………..

ANEXA 4

la regulament

STATUTUL

societăţii civile profesionale de mediatori ……………..

Subsemnaţii:

– …………………………, domiciliat în …………………….., cod numeric personal …………………., născut în ………………….., la data de ………………………..,

– …………………………, domiciliat în …………………….., cod numeric personal …………………., născut în ………………….., la data de ………………………..,

– …………………………, domiciliat în …………………….., cod numeric personal …………………., născut în ………………….., la data de ………………………..,

au convenit, după cum urmează, Statutul societăţii civile profesionale de mediatori ………………………….., înfiinţată conform art. 22 din Legea nr. 192/2006 şi art. 32 – 34 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

TITLUL I

Forma, obiect, scop, denumirea (forma profesională), sediu, durata

ART. 1

Forma

Prezenta societate este înfiinţată ca o societate profesională de mediatori şi este compusă din subsemnaţii:

– ………………………………………………….. – asociat;

– ………………………………………………….. – asociat;

– ………………………………………………….. – asociat.

ART. 2

Obiect

Societatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de mediator conform Legii nr. 192/2006 şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

ART. 3

Scop profesional

(1) Fiecare asociat şi mediator salarizat în interiorul profesiei îşi angajează răspunderea profesională pentru activitatea desfăşurată în cadrul societăţii.

(2) Societatea este denumită ……………………. – societate civilă de mediatori.

ART. 4

Sediul

(1) Sediul principal al societăţii este situat în ………………….. .

(2) Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în/pe raza judeţului/judeţelor ………………………………………………… .

ART. 5

Durata

Societatea se constituie pentru o durată de …….. ani din momentul înscrierii sale la Consiliul de mediere.

TITLUL II

Capitalul social

ART. 6

Compunerea capitalului social

(1) Capitalul social este compus după cum urmează:

– Dl. …………………………………………………………..:

– aport în numerar/natură/clientelă: ……… lei (………….) lei;

– Dl. …………………………………………………………..:

– aport în numerar/natură/clientelă: ……… lei (………….) lei;

– Dl. …………………………………………………………..:

– aport în numerar/natură/clientelă: ……… lei (………….) lei.

(2) Aporturile în natură/clientelă ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:

– …………………………………, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ………… din data de …………………… la valoarea de ………………………… lei;

– …………………………………, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ………… din data de …………………… la valoarea de ………………………… lei;

– …………………………………, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ………… din data de …………………… la valoarea de ………………………… lei.

ART. 7

Repartizare

Capitalul social este divizat în ………………………… părţi sociale a câte ………………… lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:

– …………………… – ………………………… părţi sociale;

– …………………… – ………………………… părţi sociale;

– …………………… – ………………………… părţi sociale.

TITLU III

Adunarea generală

ART. 8

Adunările generale

(1) Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor şi deciziile luate sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.

(2) Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.

(3) Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.

(4) Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.

(5) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.

(6) Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale.

(7) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

ART. 9

Atribuţiile adunării generale

Principalele atribuţii ale adunării generale sunt:

a) aprobarea bilanţului anual;

b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);

c) mărirea sau reducerea capitalului social;

d) fuziunea;

e) schimbarea denumirii societăţii;

f) schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;

g) crearea sau anularea părţilor de industrie;

h) primirea de noi asociaţi;

i) excluderea asociatului/asociaţilor;

j) alegerea mediatorului coordonator al societăţii;

k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;

l) orice modificare a statutului societăţii.

ART. 10

Procedura adunării generale şi procesele-verbale

(1) Adunările generale sunt prezidate de mediatorul coordonator sau asociatul desemnat de către acesta.

(2) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul

dezbaterilor, hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.

(3) Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de coordonatorul societăţii.

TITLUL IV

Coordonarea activităţii

ART. 11

Coordonarea

(1) Societatea este coordonată de un mediator coordonator sau asociatul desemnat de acesta. El este numit prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de 1/2 din capitalul social.

(2) Mandatul mediatorului coordonator este de 2 ani.

(3) Calitatea de mediator coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării generale a asociaţilor.

ART. 12

Desemnarea mediatorului coordonator

Dl (Dna) ………………………………………. este desemnat(ă) începând cu data de ……………………… mediatorul coordonator al societăţii.

ART. 13

Drepturile şi obligaţiile mediatorului coordonator

(1) Mediatorul coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terţii.

(2) Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către mediatorul coordonator fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.

(3) Raporturile dintre mediatorul coordonator şi ceilalţi mediatori ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.

ART. 14

Remunerare

Mediatorul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.

TITLUL V

Conturile şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societate

ART. 15

Exerciţiul financiar

Exerciţiul financiar începe de la 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la 31 decembrie.

ART. 16

Conturile şi informarea asociaţilor

(1) Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de mediatorul coordonator singur, alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exerciţiului financiar, mediatorul coordonator întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierdere şi raportul de activitate, întocmite de coordonator.

(2) Asociaţii pot lua cunoştinţă de bilanţ, de anexele acestuia şi pot consulta orice registru şi document contabil al societăţii.

(3) Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a întocmi raportul asupra gestiunii.

ART. 17

Rezultatele financiare

Adunarea generală ordinară aprobă conturile, exerciţiul financiar, bilanţul şi hotărăşte cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.

ART. 18

Repartizarea beneficiilor

(1) Beneficiul net al societăţii va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a cheltuielilor deductibile, urmând a fi repartizat către asociaţi.

(2) După deducerea tuturor celorlalte obligaţii şi contribuţii care pot greva profitul net al societăţii, repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:

– cotă alocată deţinătorilor părţilor sociale ………………………;

– cotă alocată deţinătorilor părţilor de industrie ………………….;

– alte alocări (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezervă, fond de investiţii etc.) ……………………………………………….. .

TITLUL VI

Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale

ART. 19

Cesiunea părţilor sociale

(1) Cesiunea de părţi sociale poate fi făcută numai către mediatori cu drept de exercitare a profesiei, în condiţiile legii.

(2) Cesiunea între asociaţi este liberă.

(3) Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.

(4) Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.

ART. 20

Notificarea cesiunii

(1) Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toţi asociaţii.

(2) În caz de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută către mediator/mediatori neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune, dispoziţiile art. 19 alin. (2) nefiind aplicabile.

(3) Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.

ART. 21

Retragerea asociaţilor

(1) Asociatul se poate retrage oricând din societate cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi Consiliului de mediere intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.

(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare Consiliul de mediere va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.

(3) În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă a retragerii se aplică în mod corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut: ……………………………………………………………..

ART. 22

Încetarea calităţii de asociat

(1) Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de mediator, asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.

(2) În cazul în care la expirarea acestui termen cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, iar statutul se va modifica în mod corespunzător.

ART. 23

Decesul asociatului

(1) La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.

(2) Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli:

………………………………………………………………..

………………………………………………………………..

(3) În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:

a) reducerea corespunzătoare a capitalului social;

b) emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la momentul decesului;

c) încetarea formei de exercitare a profesiei.

ART. 24

Alte dispoziţii

Cesionarii sunt obligaţi să depună la Consiliul de mediere un exemplar original al actului de cesiune. (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)

TITLUL VII

Exercitarea profesiei

ART. 25

Activitatea şi răspunderea profesională

(1) Asociaţii şi mediatorii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de mediator în numele societăţii.

(2) Fiecare mediator răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.

(3) Societatea va încheia contracte de asigurare profesională, în nume propriu şi pentru fiecare mediator care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.

ART. 26

Suspendarea asociaţilor

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………

ART. 27

Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………

TITLUL VIII

Dizolvarea şi lichidarea

ART. 28

Dizolvarea

Societatea se dizolvă în următoarele situaţii:

a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;

b) prin hotărâre judecătorească;

c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;

d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;

e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;

f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.

ART. 29

Lichidarea

(1) Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona “În lichidare”.

(2) Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea mediatorului coordonator. În caz contrar acesta va fi numit de către decan.

(3) Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.

(4) În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.

TITLUL IX

Condiţia suspensivă şi publicitate

ART. 30

Condiţia suspensivă

(1) Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în Tabloul mediatorilor.

(2) După înscrierea societăţii, mediatorul coordonator va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.

ART. 31

Publicitate

În termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat Consiliului de mediere.

Semnături:

Mediator ………………………………………………………..

Mediator ………………………………………………………..

Mediator ………………………………………………………..

Avizat în şedinţa Consiliului de mediere din ………………………..

Preşedinte,

L.S.

ANEXA 5

la regulament

ACT DE ÎNFIINŢARE

a biroului de mediator(i)

Subsemnatul/Subsemnaţii, …………………………………………., persoană/persoane care îndeplineşte/îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7 lit. a) – f) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,

ÎNFIINŢEZ/ÎNFIINŢĂM

birou de mediator(i) cu:

1. denumirea ……………………………………………………;

2. sediul profesional al biroului este: ……………………………;

3. aportul la constituirea patrimoniului de afectaţiune profesională necesar cabinetului constă în: (se descrie aportul, valoarea, actul sau modalitatea de dobândire) ……………………………………………………….. .

Mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele hotărâte de Consiliul de mediere (se fac menţiuni suplimentare).

Data ………… Semnătura ………….

Depus azi, ……….., la Consiliul de mediere şi copiile certificate ale hotărârilor de autorizare.

Secretar,

…………

Avizat în şedinţa Consiliului de mediere din ……..

Preşedinte,

L.S.

ANEXA 6

la regulament

MODELUL

ştampilei formelor de exercitare a profesiei

1. Ştampila are formă rotundă.

2. Diametrul ştampilei este de 3 cm.

3. Conţinutul ştampilei:

a) Consiliul de mediere;

b) judeţul sau, după caz, municipiul Bucureşti (în care îşi are sediul forma de exercitare a profesiei);

c) denumirea formei de exercitare a profesiei.

4. Menţiunile privind Consiliul de mediere şi denumirea judeţului se inscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei, urmărind linia circumferinţei.

5. Menţiunea privind forma de exercitare a profesiei se inscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei.

Exemple:

______________________________

/ Consiliul de mediere România \

/ \

/ Mihai Popescu \

( Birou de mediator )

\ /

\ Judeţul Bistriţa-Năsăud /

\______________________________/

______________________________

/ Consiliul de mediere România \

/ \

/ Mihai Popescu \

( Societatea civilă de mediatori )

\ /

\ Judeţul Bistriţa-Năsăud /

\______________________________/

_____________________________

/ Consiliul de mediere România\

/ \

/ \

/ Mihai Popescu \

( Dan Ionescu )

\ Birou de mediatori /

\ /

\ Judeţul Bistriţa-Năsăud /

\_____________________________/

Figura 1Lex: Modelul ştampilei formelor de exercitare a profesiei

#M5

ANEXA 7

la regulament

REGULI DE PUBLICITATE

a mediatorilor şi a formelor de exercitare a profesiei de mediator

#M5

ART. 1

În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, mediatorul este independent profesional şi, în limitele legii, nu poate fi supus niciunei îngrădiri sau presiuni de orice tip.

#M5

ART. 2

Reputaţia mediatorului se sprijină pe competenţă şi demnitate.

#M5

ART. 3

(1) Mediatorul este autorizat să informeze publicul despre activitatea pe care o desfăşoară, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă şi veridică, cu respectarea secretului profesional, precum şi a tuturor principiilor esenţiale ale profesiei şi a prezentelor reguli de publicitate.

(2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, se interzice folosirea de menţiuni comparative, nereale sau exagerate despre activitatea şi experienţa mediatorului ori care conţin promisiuni de rezultat al medierii, precum şi indicaţii referitoare la identitatea clienţilor, fără acceptul expres al acestora.

(3) Mijloacele de publicitate ale mediatorilor şi ale formelor de exercitare vor fi folosite numai pentru promovarea şi ofertarea serviciilor de mediere şi nu pot fi folosite pentru reclamă în scopul dobândirii de clientelă pentru altă activitate proprie sau în interesul unor terţi.

(4) Este interzisă utilizarea publicităţii negative împotriva altor mediatori prin orice mijloc de comunicare la care accesul este public.

#M5

ART. 4

(1) Formele de exercitare a profesiei de mediator pot utiliza pentru oferta de servicii de soluţionare a disputelor prin mediere una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:

a) plasarea unei firme;

b) anunţuri de publicitate potrivit prezentelor reguli de publicitate;

c) anunţuri şi menţiuni în anuare, în cărţi de telefon sau în alte publicaţii;

d) materiale publicitare profesionale sau/şi pentru participare la evenimente;

e) ofertă de servicii prin corespondenţă şi cărţi de vizită profesionale;

f) site internet.

(2) Nu sunt/este permise/permisă acordarea de consultaţii şi/sau desfăşurarea în public, inclusiv difuzarea în tot ori în parte, a şedinţelor de mediere a unor cazuri reale, prin orice mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin internet, emisiuni radiofonice sau televizate etc.

#M5

ART. 5

(1) Firma formei de exercitare a profesiei de mediator va fi amplasată la sediul profesional.

(2) Firma, al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele reguli de publicitate, va avea dimensiunea maximă de 90 cm x 200 cm şi va cuprinde următoarele elemente:

a) România şi Consiliul de mediere, inclusiv sigla acestuia;

b) denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator, conform avizului Consiliului de mediere;

c) adresa completă a sediului profesional – opţional;

d) date de contact ale formei de exercitare a profesiei de mediator – opţional;

e) poziţia la care este forma de exercitare a profesiei de mediator înscrisă în Registrul formelor de exercitare a profesiei de mediator.

(3) Mediatorul va afişa în interiorul sediului profesional autorizaţia de mediator, în copie sau original, precum şi avizul formei de exercitare, în sintagma “Avizat de Consiliul de mediere prin Hotărârea nr. ……… din data de ……………….”.

#M5

ART. 6

Formele de exercitare a profesiei de mediator pot publica anunţuri cu ocazia stabilirii sau schimbării sediului profesional, precum şi a altor modificări ale acestora.

#M5

ART. 7

(1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi la colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei de mediator şi organizaţiile din care fac parte respectivii mediatori autorizaţi, precum şi date de contact ale acestora.

(2) În vederea participării la manifestările menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei de mediator pot edita broşuri de prezentare generală pentru comunicare publică.

#M5

ART. 8

(1) Formele de exercitare a profesiei de mediator şi mediatorii pot avea site propriu, bloguri, precum şi orice alte forme electronice de afişare sau prezentare

care se aplică în cazul internetului, care pot cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată.

(2) Conţinutul şi modul de prezentare a site-ului, blogului, precum şi a oricăror alte forme electronice de comunicare, afişare sau prezentare care se aplică în cazul internetului trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, a celorlalţi mediatori, precum şi secretul profesional.

(3) Site-ul sau blogul, precum şi orice alte forme electronice de afişare sau prezentare care se aplică în cazul internetului nu pot cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamă ori menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Site-ul sau blogul, precum şi orice alte forme electronice de comunicare, afişare sau prezentare care se aplică în cazul internetului nu pot conţine legături directe sau indirecte către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de mediator şi nu pot prelua informaţii din alte surse, fără menţionarea expresă a sursei şi a datei la care a fost preluată informaţia.

(5) Pentru realizarea obiectivelor menţionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei de mediator sau mediatorul deţinătoare/deţinător a/al site-ului, blogului, precum şi a/al oricăror alte forme electronice de comunicare, afişare sau prezentare care se aplică în cazul internetului trebuie să asigure cel puţin o dată pe an vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor (linkurilor) şi trebuie să dispună fără întârziere eliminarea acestora dacă conţinutul şi forma lor sunt contrare principiilor esenţiale privind organizarea şi exercitarea profesiei de mediator sau sunt făcute în scop comercial.

(6) Este interzisă utilizarea adreselor de corespondenţă poştale sau electronice publicate de Consiliul de mediere în Tabloul mediatorilor pentru transmiterea unor mesaje denigratoare la adresa mediatorilor autorizaţi.

#M5

ART. 9

Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de prezentele reguli de publicitate constituie abatere în conformitate cu art. 38 lit. e) din Legea nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează disciplinar conform dispoziţiilor legii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

#M5

ANEXA 1

la regulile de publicitate

Modele*) de firmă pentru publicitatea formelor de exercitare a profesiei de mediator

*) Modelele sunt reproduse în facsimil.

_____________________________________________

| România |

| |

| consiliul de mediere |

| |

| MIHAI POPESCU |

| |

| BIROU DE MEDIATOR |

| |

| ADRESA |

| TELEFON |

| WEBSITE |

| |

| Înscris în Registrul formelor de exercitare |

| a profesiei de mediator la poziţia _____ |

|_____________________________________________|

Figura 2Lex: Model de firmă – Birou de mediator

_____________________________________________

| România |

| |

| consiliul de mediere |

| |

| MIHAI POPESCU şi DAN IONESCU |

| |

| SOCIETATE CIVILĂ PROFESIONALĂ DE |

| MEDIATORI |

| |

| ADRESA |

| TELEFON |

| WEBSITE |

| |

| Înscrisă în Registrul formelor de exercitare|

| a profesiei de mediator la poziţia _____ |

|_____________________________________________|

Figura 3Lex: Model de firmă – Societate civilă profesională de mediatori

_____________________________________________

| România |

| |

| consiliul de mediere |

| |

| MIHAI POPESCU şi |

| ANDREEA POPESCU |

| |

| BIROU DE MEDIATORI ASOCIAŢI |

| |

| ADRESA |

| TELEFON |

| WEBSITE |

| |

| Înscris în Registrul formelor de exercitare |

| a profesiei de mediator la poziţia _____ |

|_____________________________________________|

Figura 4Lex: Model de firmă – Birou de mediatori asociaţi

_____________________________________________

| România |

| |

| consiliul de mediere |

| |

| MIHAI POPESCU |

| |

| MEDIATOR |

| |

| Angajat cu Contract individual de muncă |

| în organizaţia neguvernamentală ……. |

| |

| ADRESA |

| TELEFON |

| WEBSITE |

| |

| Înscris în Registrul formelor de exercitare |

| a profesiei de mediator la poziţia _____ |

|_____________________________________________|

Figura 5Lex: Model de firmă – Mediator angajat cu contract individual de muncă

#M5

ANEXA 8

la regulament

COD

de etică şi deontologie profesională a mediatorilor

1. Preambul

Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, împreună cu normele privind răspunderea disciplinară a acestora, prevăzute în Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator (legea) şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului de mediere constituie principalele reguli în conformitate cu care mediatorii îşi desfăşoară activitatea.

Prezentul cod cuprinde ansamblul normelor şi caracteristicilor ce definesc calitatea activităţii profesionale, având rol de a servi ca linie de conduită obligatorie mediatorilor, astfel încât aceştia să desfăşoare o activitate competentă şi responsabilă, în conformitate cu etica profesiei.

1.1. Definiţii

În sensul prezentului cod, medierea este modalitatea voluntară de soluţionare a conflictelor dintre două sau mai multe persoane, pe cale amiabilă, cu sprijinul unei terţe persoane neutre, calificate şi independente, printr-o activitate desfăşurată în conformitate cu prevederile legale în domeniu şi cu normele prezentului cod.

Mediatorul este persoana neutră, imparţială şi calificată, aptă să faciliteze negocierile dintre părţile aflate în conflict, în scopul obţinerii unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Probitatea profesională reprezintă respectarea tuturor normelor deontologice şi de organizare şi funcţionare ale profesiei stabilite prin lege, regulamentul de organizare şi funcţionare, prezentul cod şi prin hotărâri ale Consiliului de mediere.

1.2. Misiunea mediatorului

Într-o societate întemeiată pe respect faţă de justiţie, mediatorul îndeplineşte un rol esenţial. Într-un stat de drept, mediatorul are sarcina de a încerca soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate.

Mediatorul nu are şi nu poate avea o obligaţie de rezultat, ci doar de prudenţă şi diligenţă. Soluţionarea conflictului depinde exclusiv de acordul părţilor, misiunea principală a mediatorului fiind aceea de a depune toate eforturile de care este capabil şi priceperea pe care o are pentru a sprijini părţile să ajungă la un acord.

1.3. Obiectivele codului

Normele deontologice sunt destinate să garanteze, prin acceptarea lor liber consimţită, buna îndeplinire de către mediator a misiunii sale, recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna funcţionare a societăţii. Nerespectarea acestor norme

de către mediatori va duce, în ultimă instanţă, la aplicarea unei sancţiuni disciplinare.

Obiectivele prezentului cod sunt următoarele:

a) să ofere mediatorilor liniile de conduită directoare în activitatea pe care o desfăşoară;

b) să apere interesul public [medierea este, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 192/2006, cu modificările şi completările ulterioare, o activitate de interes public];

c) să promoveze încrederea în mediere ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor.

2. Principii generale

2.1. Libertatea părţilor de a recurge la mediere şi de a lua o decizie

2.1.1. Mediatorul are obligaţia de a se asigura că părţile au recurs la procedura de mediere în mod voluntar, în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânse. Fac excepţie de la acest principiu situaţiile în care medierea este o procedură obligatorie prevăzută de legile speciale.

2.1.2. Mediatorul trebuie să respecte şi să încurajeze dreptul părţilor de a lua orice decizie liberă şi în cunoştinţă de cauză care să soluţioneze divergenţele dintre ele.

2.1.3. Mediatorul va informa de la început părţile în ce va consta activitatea sa şi asupra faptului că decizia finală le aparţine în mod exclusiv şi că se pot retrage oricând din procesul de mediere.

2.1.4. Mediatorul nu va oferi părţilor consultanţă legală sau de specialitate, în schimb poate sfătui părţile că pot obţine asistenţă juridică independentă sau de specialitate.

2.1.5. Mediatorii trebuie să acorde asistenţă numai în cazul în care au calificarea necesară pentru a răspunde în mod rezonabil orizontului de aşteptare al părţilor angajate în mediere.

2.2. Nediscriminarea

Mediatorul nu va refuza activitatea de mediere şi nu o va exercita la standarde inferioare din motive ce ţin de rasa, culoarea, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, sexul, opinia, apartenenţa politică, averea sau originea socială a părţilor.

2.3. Independenţa, neutralitatea şi imparţialitatea mediatorului

Mediatorii trebuie să fie independenţi, neutri faţă de dispute şi părţi şi să conducă procesul de mediere într-un mod imparţial. În exercitarea atribuţiilor lor

profesionale trebuie să se bucure de deplină independenţă faţă de entităţile care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea. Această independenţă trebuie să fie de natură a le garanta imparţialitatea, neutralitatea şi echidistanţa faţă de cauză, rezultatele acesteia şi de părţile implicate în dispută.

Mediatorul trebuie să evite orice situaţie de natură să îi limiteze independenţa şi să respecte normele de etică profesională.

Dacă în orice moment din timpul procesului de mediere mediatorul îşi pierde aceste atribute, el este obligat să aducă acest fapt la cunoştinţa părţilor implicate în conflict şi, dacă este cazul, să anunţe entitatea care a supus cazul spre mediere.

În situaţiile în care vor fi soluţionate prin mediere conflicte de familie, independenţa şi imparţialitatea mediatorului nu pot fi argumente pentru a ignora sau a neglija interesul superior al minorului.

2.4. Încrederea şi integritatea morală

Relaţia dintre mediator şi părţi se bazează pe încredere, având la bază cinstea, probitatea, spiritul de dreptate şi sinceritatea mediatorului.

2.5. Secretul profesional – confidenţialitatea

Prin însăşi natura misiunii sale, mediatorul este depozitarul secretelor părţilor implicate în procedura medierii şi destinatarul comunicărilor de natură confidenţială.

Fără o garanţie a confidenţialităţii, încrederea nu poate exista. Prin urmare, secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotrivă un drept şi o îndatorire fundamentală şi primordială a mediatorului.

Mediatorul trebuie să respecte secretul oricărei informaţii confidenţiale de care ia cunoştinţă în cadrul activităţii sale profesionale. Această obligaţie nu este limitată în timp.

2.6. Conflictul de interese

Mediatorul trebuie să refuze preluarea unui caz dacă ştie că există împrejurări care l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi atunci când constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii.

Mediatorii vor face cunoscute toate conflictele de interese potenţiale sau existente de care sunt, în mod rezonabil, conştienţi. Comunicarea conflictelor de interese se face atât părţilor aflate în conflict, cât şi, dacă este cazul, entităţii care a supus cazul spre mediere. Dacă părţile nu îşi dau acordul expres privind participarea sa în continuare, mediatorul este obligat să renunţe la soluţionarea respectivului caz.

De asemenea, mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii.

Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere.

2.7. Stabilirea onorariilor

Mediatorul trebuie să informeze părţile cu privire la onorariu, iar valoarea însumată a onorariului şi a cheltuielilor ocazionate de procedura medierii trebuie să fie echitabilă şi justificată. Acesta va explica părţilor baza de calcul şi valoarea onorariilor, precum şi a deconturilor de cheltuieli.

2.8. Răspunderea mediatorului

Mediatorul răspunde civil, penal şi disciplinar pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale, în conformitate cu prevederile legii civile, ale legii penale şi ale normelor stabilite de Consiliul de mediere.

Încălcarea prevederilor prezentului cod constituie atingere adusă probităţii profesionale şi atrage sancţionarea conform legii.

2.9. Incompatibilităţi

Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.

2.10. Calitatea procesului de mediere

Mediatorii trebuie să depună toate diligenţele necesare în vederea prestării unui serviciu de calitate în condiţii de siguranţă, respect reciproc, egalitate de şanse, respectarea diversităţii, corectitudine profesională şi procedurală.

3. Comportamentul profesional

3.1. În exercitarea profesiei, mediatorii au obligaţia să respecte hotărârile Consiliului de mediere.

3.2. Mediatorul trebuie să adopte un comportament apt de a contribui la creşterea prestigiului profesiei. Pentru aceasta el trebuie să fie devotat profesiei, să îşi îmbunătăţească tehnicile şi practicile profesionale, urmând în acest scop cursuri de formare continuă. Mediatorul trebuie să se asigure că personalul angajat sau administrativ necesar activităţii de mediere respectă deontologia şi secretul profesiei.

Toţi mediatorii, astfel cum sunt definiţi în conţinutul legii, trebuie să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei, de la orice încălcări ale legilor, regulamentelor şi regulilor profesiei şi de la orice acţiuni contrare imparţialităţii, independenţei şi onoarei profesiei, susceptibile să aducă ştirbire demnităţii acesteia, adică probităţii profesionale.

3.3. Mediatorul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă şi veridică, cu respectarea secretului profesional, a altor principii esenţiale ale profesiei şi a regulilor de publicitate stabilite prin norme aplicabile profesiei.

Mediatorul va evita să facă menţiuni care să aducă atingere intereselor altor practicieni în mediere.

4. Relaţiile dintre mediatori

4.1. Practicienii în mediere îşi datorează amabilitate şi respect reciproc, nefiind permise vulgaritatea şi manifestările necuviincioase. Ei trebuie să se abţină de la orice atitudine jignitoare ori imputări răuvoitoare, în general să se abţină de la orice acţiune susceptibilă de a aduce daune altor colegi mediatori.

4.2. Divergenţele dintre mediatori se vor soluţiona pe cale amiabilă, iar în situaţia nerezolvării pe această cale, vor fi supuse dezbaterii Consiliului de mediere, constituit în instanţă disciplinară.

5. Dispoziţii finale

Regulile privind conduita etică şi deontologia profesională sunt obligatorii pentru toţi mediatorii.

#M6

ANEXA 9

la regulament

CODUL DE ETICĂ

al membrilor Consiliului de mediere

Preambul

– Consiliul de mediere, denumit în continuare Consiliul, este forul care îşi exercită atribuţiile conform cadrului legal stabilit prin Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea, precum şi prin directivele Uniunii Europene, în interes public, asigurând calitatea serviciului de mediere prin organizarea şi administrarea activităţii de mediere.

– Membrii Consiliului îşi desfăşoară activitatea cu respectarea normelor de etică profesională prevăzute în cuprinsul prezentului cod.

– În cuprinsul prezentului cod, activitatea membrilor Consiliului trebuie înţeleasă în sensul activităţii desfăşurate în cadrul Consiliului de mediere ca organ de conducere, precum şi în sensul activităţii desfăşurate în comisiile în care membrii Consiliului sunt desemnaţi conform legii (Legea, Regulamentul de

organizare şi funcţionare, hotărârile Consiliului), care pot fi: Comisia permanentă, Comisia de disciplină, precum şi orice alte comisii care pot fi înfiinţate de Consiliu în limitele reglementărilor cadrului legal.

#M6

CAPITOLUL I

Libertatea de decizie şi opinie în exercitarea atribuţiilor legale

#M6

ART. 1

Libertatea de decizie

(1) Libertatea de decizie în îndeplinirea atribuţiilor conferite membrilor Consiliului de cadrul legal în vigoare trebuie exprimată în limitele prevăzute de lege şi cu bună-credinţă.

(2) În exercitarea dreptului la libera decizie, membrii Consiliului vor avea în vedere interesele tuturor celor cărora decizia le este aplicabilă, în sensul de a produce efecte, precum şi prevenirea situaţiilor de discriminare, tratament inegal sau/şi concurenţă neloială.

#M6

ART. 2

Libertatea de opinie

(1) Libertatea de opinie în luarea deciziilor se exercită de către membrii Consiliului numai în cadrul dezbaterilor şi discuţiilor ce au loc în Consiliu şi în comisii, fără a fi înţeleasă de către aceştia ca un drept de a externaliza dezbaterile contradictorii ce ar putea avea loc în cadrul Consiliului.

(2) Membrii Consiliului vor exprima în afara şedinţelor Consiliului numai opiniile proprii, fără a face referiri la opiniile personale ale altor membri ai Consiliului.

(3) Membrii Consiliului se vor abţine de la calificative sau de la judecarea opiniilor ori a activităţilor celorlalţi membri ai Consiliului, atât în cadrul, cât şi în afara activităţii din Consiliu.

#M6

ART. 3

Exprimarea publică a opiniilor

(1) În lipsa unui mandat expres dat de Consiliu, membrii acestuia nu pot desfăşura activităţi în numele şi pentru Consiliu. În cazul în care membrii Consiliului sunt mandataţi de Consiliu să participe la o acţiune în calitate de reprezentanţi ai acestuia, ei vor face publică numai poziţia Consiliului sau deciziile acestuia, după caz, abţinându-se să îşi exprime opiniile personale.

(2) În cazul în care membrii Consiliului doresc să facă publică opinia personală în legătură cu atribuţiile sau activitatea Consiliului, aceştia sunt obligaţi să facă precizarea expresă că este o opinie personală şi că nu reprezintă poziţia oficială a Consiliului.

(3) În cazul hotărârilor luate în cadrul Consiliului în conformitate cu art. 19 alin. (4) din Lege, opiniile diferite se motivează şi se consemnează separat în cuprinsul hotărârilor.

(4) Membrii Consiliului pot preciza dacă opiniile personale sunt susţinute de organizaţiile din care fac parte sau de către mediatorii care i-au votat.

(5) În lipsa unui mandat expres, membrii Consiliului trebuie să se abţină de la afirmarea unei opinii personale ca fiind o opinie a unui grup de mediatori.

(6) În lipsa unui mandat expres, membrii Consiliului trebuie să se abţină de la afirmarea unei opinii personale sau a unui grup de mediatori ca fiind o opinie a mediatorilor din România.

#M6

CAPITOLUL II

Nediscriminarea

#M6

ART. 4

(1) În activitatea lor, membrii Consiliului se vor abţine să producă orice fel de discriminare şi vor acţiona în sensul combaterii oricărei discriminări pe motiv de rasă, religie, orientare sexuală sau apartenenţă la o organizaţie.

(2) Membrii Consiliului vor acţiona în toată activitatea pe care o desfăşoară pe durata mandatului în conformitate cu principiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere, acţionând în sensul asigurării unui tratament egal, nediscriminatoriu şi al egalităţii de şanse faţă de orice persoană care se adresează acestuia.

(3) În aplicarea legii, membrii Consiliului vor acţiona folosind aceeaşi măsură şi aceleaşi criterii faţă de toate persoanele, constituindu-se astfel în garanţii nediscriminării.

#M6

CAPITOLUL III

Conflictul de interese

#M6

ART. 5

(1) Membrii Consiliului îşi vor declara apartenenţa la asociaţii profesionale în momentul preluării mandatului şi oricând pe parcursul mandatului atunci când dobândesc calitatea de membru în cadrul unor astfel organizaţii.

(2) Membrii Consiliului vor preciza asociaţiile şi/sau grupurile de mediatori pe care le reprezintă în sensul precizat la art. 3 alin. (1).

(3) În toate cazurile în care participă la luarea unei hotărâri în exercitarea atribuţiilor ce le revin în calitate de membri ai Consiliului, aceştia vor declara orice situaţie în care se află în conflict de interese şi se vor abţine de la vot.

(4) Potrivit principiului responsabilităţii, membrii Consiliului nu vor abuza de dreptul de a se abţine de la vot, fiind responsabili în luarea deciziilor, în asigurarea funcţionării Consiliului şi în îndeplinirea atribuţiunilor conferite prin lege.

(5) În cazul blocării luării unei decizii prin lipsa cvorumului prevăzut de lege, blocaj cauzat de abţinerea membrilor Consiliului de la vot, aceştia vor motiva abţinerea care va fi consemnată în procesul-verbal.

(6) Persoana care are calitatea de membru al Consiliului se va abţine de la vot dacă hotărârile Consiliului sau ale comisiilor:

a) soluţionează o cerere adresată Consiliului al cărui petent este el, soţul său, rudă sau afin al său până la gradul IV inclusiv;

b) soluţionează o cerere adresată Consiliului referitoare la acte şi fapte ce privesc forma de exercitare a profesiei de mediator, asociaţia profesională sau furnizorul de formare în care membrul Consiliului îşi desfăşoară activitatea, iar decizia se ia pe baza opiniilor subiective ale membrilor Consiliului, şi nu în baza unor criterii obiective stabilite prin hotărâri ale Consiliului;

c) au ca obiect acte sau fapte ce privesc raporturi patrimoniale ale Consiliului cu entităţi economice în care membrul Consiliului, rudele acestuia până la gradul IV inclusiv sau afinii sunt asociaţi sau salariaţi ori deţin funcţii de conducere administrative sau executive. De la prezenta clauză sunt exceptate donaţiile şi legatele făcute în favoarea Consiliului şi în beneficiul acestuia.

(7) De la situaţiile prevăzute la alin. (6) lit. a) şi b) fac excepţie actele pur administrative ale Consiliului în care îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă a cererii naşte obligaţia legală a Consiliului de a avea o anumită conduită şi, implicit, de a emite o anumită hotărâre (de exemplu: autorizarea mediatorului, avizarea formei de exercitare a profesiei, acreditarea formatorilor, examinatorilor, evaluatorilor etc.).

(8) Membrii Consiliului nu sunt în conflict de interese atunci când iau decizii ca instanţă disciplinară, conform legii, cu privire la o plângere în care petentul sau mediatorul învinuit este membru al unei asociaţii profesionale în care sunt înscrişi ca membri şi membrul/membrii Consiliului. În acest caz, principiul responsabilităţii prevăzut în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi cel al

nediscriminării prevăzut în prezentul cod guvernează activitatea membrilor Consiliului în exercitarea atribuţiilor de instanţă disciplinară şi de asigurarea calităţii serviciului de mediere în interes public şi în spiritul legii.

#M6

CAPITOLUL IV

Comportamentul loial şi civilizat faţă de colegii mediatori şi faţă de colegii membri în Consiliu

#M6

ART. 6

(1) Membrii Consiliului îşi datorează unii altora respect şi sunt garanţii folosirii unui limbaj şi unei atitudini civilizate pe care o vor promova atât în cadrul Consiliului, cât şi în cadrul organizaţiilor din care fac parte.

(2) Membrii Consiliului nu vor iniţia, nu vor susţine, nu vor instiga şi nu vor participa direct sau indirect la acţiuni de denigrare a celorlalţi membri ori a Consiliului ca instituţie.

(3) Membrii Consiliului nu vor iniţia, nu vor susţine şi nu vor instiga direct sau indirect la acţiuni de revocare din Consiliu a unui alt membru al acestuia.

(4) Membrii Consiliului au obligaţia etică să acţioneze astfel încât acţiunile de revocare a unui membru să fie iniţiate numai de către asociaţiile profesionale din care acel membru al Consiliului face parte sau de către una dintre asociaţiile profesionale care au susţinut prin vot desemnarea ca membru în Consiliu.

(5) Membrii Consiliului nu se vor implica în iniţierea şi/sau în susţinerea unor modificări legislative care nu au fost comunicate în prealabil Consiliului şi nici nu au susţinere din partea acestuia. În cazul în care orice membru al Consiliului are cunoştinţă despre iniţiative legislative în domeniul medierii, care nu au fost comunicate Consiliului, acesta are obligaţia de a notifica Consiliului respectiva iniţiativă legislativă.

#M6

CAPITOLUL V

Confidenţialitatea şi comunicarea

#M6

ART. 7

(1) Membrii Consiliului se vor abţine să dea publicităţii luările de poziţii ale celorlalţi membri, cu excepţia celor comunicate oficial de Consiliu.

(2) Consiliul va comunica oficial deciziile şi hotărârile sale prin publicarea pe site-ul propriu a hotărârilor adoptate.

(3) Membrii Consiliului se vor folosi de canalele de comunicare de care dispun doar în scopul de a-şi comunica propriile opinii sau decizii ori pentru a publica poziţia oficială a Consiliului în scopul corectei informări a celor interesaţi.

(4) Membrilor Consiliului le este interzisă crearea unor beneficii de imagine în profesie în virtutea calităţii pe care o deţin în Consiliu, prin raportarea la poziţiile exprimate în Consiliu sau în comisii de către alţi membri ai Consiliului.

(5) În activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului, membrii acestuia vor respecta toate procedurile şi măsurile instituite pentru protecţia datelor cu caracter personal de către Consiliu, în calitatea sa de operator de date cu caracter personal conform dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(6) Membrii Consiliului nu vor înregistra sau transmite şedinţele Consiliului, transparenţa acestora fiind reglementată prin hotărâri ale Consiliului.

#M6

CAPITOLUL VI

Promovarea intereselor generale în domeniul medierii

#M6

ART. 8

(1) Consiliul îşi exercită atribuţiile legale promovând interesul public şi al mediatorilor privind calitatea serviciului de mediere şi apărarea prestigiului profesiei de mediator.

(2) Membrii Consiliului se vor abţine de la a promova interese personale şi de grup, rezultate în baza apartenenţei la structuri profesionale şi la alte structuri asociative, în cazul în care acestea nu converg sau nu sunt prioritare interesului general în profesie.

#M6

CAPITOLUL VII

Transparenţa decizională

#M6

ART. 9

(1) Activitatea membrilor Consiliului se desfăşoară în baza principiului transparenţei, iar în aplicarea acestui principiu, membrii Consiliului, cu respectarea mandatului dat, vor informa persoanele interesate asupra acţiunilor întreprinse, poziţiei şi deciziilor Consiliului.

(2) Principiul enunţat la alin. (1) nu vine în contradicţie cu posibilitatea Consiliului de a decide ca anumite şedinţe să nu fie publice. În acest context luările de poziţie ale membrilor nu pot fi făcute publice decât de către fiecare membru pentru sine, în sensul art. 7.

(3) În niciun caz membrii Consiliului nu vor dezvălui poziţiile celorlalţi membri anterior luării unei decizii de către Consiliu, respectiv de către comisia din care fac parte.

#M6

CAPITOLUL VIII

Răspunderea disciplinară

#M6

ART. 10

(1) În toate cazurile în care membrii Consiliului de mediere încalcă oricare dintre obligaţiile stipulate în prezentul cod, aceştia vor răspunde disciplinar.

(2) Se consideră abatere disciplinară încălcarea cu intenţie, în mod repetat şi neîntemeiat, de către membrii Consiliului, a oricărei obligaţii prevăzute în sarcina acestora de Lege, de hotărârile Consiliului şi de prezentul cod.

(3) Orice membru al Consiliului poate sesiza Consiliul cu o plângere împotriva unui alt membru al acestuia în termen de 6 luni de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

(4) Sancţiunile disciplinare se aplică în funcţie de gravitatea abaterii, precum şi în funcţie de starea de recidivă în săvârşirea abaterilor şi constau în:

a) observaţia scrisă;

b) amendă de la 100 la 1.000 lei;

c) suspendarea calităţii de membru al Consiliului pe o durată de până la maximum 6 luni;

d) excluderea din Consiliu.

(5) Cuantumul amenzii poate fi actualizat anual de către Consiliu cu indicele de inflaţie.

(6) Plângerile formulate împotriva unui membru al Consiliului referitoare la nerespectarea unor obligaţii prevăzute în sarcina acestuia de lege, regulamente şi de prezentul cod sunt analizate de Senat, înfiinţat prin hotărâre a Consiliului.

(7) Consiliul, prin preşedinte, convoacă Senatul în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea plângerii. Convocarea se poate face prin e-mail, fax sau scrisoare recomandată. Data convocării Senatului va fi stabilită astfel încât de la transmiterea convocării către membrii Senatului şi până la întrunirea acestuia să curgă un termen de cel puţin 7 zile lucrătoare, dar nu mai mult de 14 zile

lucrătoare. Senatul va decide în termen de 30 de zile de la data întrunirii sale dacă plângerea împotriva unui membru al Consiliului este admisibilă.

(8) Pentru a fi admisibilă, plângerea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie formulată în scris şi înregistrată la Consiliu în original;

b) să cuprindă numele, prenumele şi domiciliul petentului sau adresa aleasă pentru comunicarea cu Consiliul şi calitatea în care petentul a formulat plângerea;

c) să cuprindă numele şi prenumele membrului/membrilor împotriva căruia/cărora este formulată plângerea;

d) să precizeze care sunt acţiunile sau inacţiunile pe care petentul le consideră ca fiind fapte prin care membrul Consiliului a săvârşit o abatere disciplinară;

e) faptele menţionate de petent să fi fost săvârşite de membrul/membrii Consiliului în această calitate, astfel cum a fost definită în preambulul prezentului cod.

(9) Membrii Senatului pot administra orice probe pe care le consideră necesare pentru a decide asupra admisibilităţii plângerii.

(10) Senatul decide asupra admisibilităţii plângerii prin vot, lucrările Senatului se desfăşoară în prezenţa a 2/3 din membrii săi, iar deciziile se iau cu o majoritate calificată de 2/3 din membrii prezenţi. Opiniile separate vor fi consemnate la cerere, iar decizia Senatului se înaintează Consiliului în scris, în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.

#M8

(11) *** Abrogat

#M6

(12) În cazul în care plângerea este inadmisibilă, Consiliul va comunica petentului decizia motivată a Senatului.

(13) În cazul în care plângerea este admisibilă, Consiliul numeşte în prima şedinţă ordinară o comisie de disciplină, conform art. 40 din Lege.

(14) Dispoziţiile art. 40 şi 41 din Lege se aplică corespunzător şi în cazul abaterilor săvârşite de către membrii Consiliului.

(15) Dispoziţiile prezentului capitol referitoare la răspunderea disciplinară a membrilor Consiliului se completează cu dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare în materia răspunderii disciplinare, precum şi cu Procedurile de lucru ale Consiliului şi ale comisiei de disciplină privind răspunderea disciplinară a mediatorilor.

(16) În cazul în care abaterea disciplinară a membrilor Consiliului cauzează prejudicii acestui organism, persoana sancţionată disciplinar poate răspunde şi material pentru prejudiciul cauzat, conform legii române în vigoare.

#M6

CAPITOLUL IX

Dispoziţii tranzitorii

#M6

ART. 11

Până la constituirea Senatului, analiza admisibilităţii plângerii formulate împotriva unui membru al Consiliului va fi făcută în şedinţă de Consiliu de către membrii acestuia.

#M6

ANEXA 10

la regulament

REGULAMENT

privind normele de organizare a Consiliului de mediere pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu legislaţia în domeniu şi reglementările în domeniul medierii

#M6

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

#M6

ART. 1

(1) Prezentul regulament stabileşte normele de organizare a activităţii Consiliului de mediere, denumit în continuare Consiliul, pentru garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu Constituţia României şi Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Adoptarea prezentului regulament a fost impusă de calitatea de “operator de date cu caracter personal” [art. 2 alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare], acordată Consiliului de mediere de către Autoritatea Naţională de Supraveghere şi Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) prin Notificarea nr. 10.723/2009 şi Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal aprobat de Consiliu prin hotărâre în data de 29 ianuarie 2010.

#M6

ART. 2

Regulile instituite prin prezentul regulament se aplică tuturor membrilor Consiliului, indiferent de poziţia ocupată şi de atribuţiile pe care le îndeplinesc, precum şi mediatorilor sau altor persoane care sunt desemnate să facă parte din comisii sau grupuri de lucru înfiinţate de Consiliu prin hotărâri ale acestuia şi care, prin natura activităţii, au acces la date cu caracter personal.

#M6

ART. 3

Toţi mediatorii sunt obligaţi să cunoască dispoziţiile prezentului regulament.

#M6

CAPITOLUL II

Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

#M6

ART. 4

Prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară, în conformitate cu Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului ca organism de interes public, respectiv:

a) formarea mediatorilor;

b) autorizarea şi avizarea mediatorilor;

c) asigurarea respectării legislaţiei în materia medierii şi, în special, a codului de etică al membrilor Consiliului de mediere de către membrii corpului profesional;

d) autorizarea furnizorilor de formare, formatorilor şi evaluatorilor/examinatorilor în domeniul medierii şi supravegherea calităţii formării;

e) asigurarea calităţii serviciului de mediere;

f) publicitatea Tabloului de mediatori, a furnizorilor de formare, formatorilor, examinatorilor/evaluatorilor;

g) asigurarea transparenţei decizionale, a participării la activitatea desfăşurată de Consiliu, publicităţii şedinţelor Consiliului cu excepţiile prevăzute de hotărârile Consiliului;

h) orice alte atribuţii care revin Consiliului în baza legii pentru organizarea profesiei şi a serviciului de mediere în România.

#M6

ART. 5

(1) Accesul la date cu caracter personal al membrilor Consiliului, secretariatului tehnic şi terţilor se face în condiţiile prezentului regulament, condiţii care vor fi comunicate public pentru ca orice solicitant să fie informat asupra drepturilor pe care le are în privinţa accesului la datele cu caracter personal prelucrate de Consiliu.

(2) Informarea este asigurată de Consiliu:

a) prin afişare pe site-ul Consiliului;

b) prin afişare la sediul Consiliului (secretariat);

c) prin serviciul sau angajatul responsabil pentru exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

#M6

ART. 6

Categoriile de date prelucrate de Consiliu sunt:

1. date de identificare:

a) numele şi prenumele;

b) sexul;

c) data şi locul naşterii;

d) cetăţenia;

e) semnătura;

f) date din acte de stare civilă;

g) număr de telefon;

h) adresa personală;

i) adresa de e-mail;

j) profesia;

k) locul de muncă;

l) formarea profesională;

m) apartenenţa la asociaţii profesionale;

n) orice alte date necesare îndeplinirii atribuţiilor legale ale Consiliului;

2. date cu caracter special, respectiv:

a) codul numeric personal;

b) seria şi numărul actului de identitate;

c) date privind starea de sănătate;

d) date privind sancţiuni disciplinare;

e) date privind cazierul judiciar;

f) date statistice despre activitatea desfăşurată în mediere;

g) alte date cu caracter personal stabilite de Consiliu prin hotărâri date în aplicarea legislaţiei în domeniu.

#M6

ART. 7

Surse de colectare a datelor cu caracter personal

Datele cu caracter personal vor fi colectate de Consiliu în exercitarea atribuţiilor legale:

a) de la persoanele vizate;

b) de la reprezentanţi legali, împuterniciţi ai persoanelor vizate;

c) de la alte persoane care îşi exercită drepturile sau, respectiv, îşi îndeplinesc obligaţiile în conformitate cu dispoziţiile legale în materia medierii.

#M6

ART. 8

Persoanele care gestionează datele

Următoarele categorii de persoane sunt îndrituite să prelucreze date cu caracter personal colectate de Consiliu:

a) angajaţii Consiliului;

b) membrii Comisiei permanente;

c) membrii Comisiei de disciplină;

d) membrii Consiliului;

e) membrii comisiilor de specialitate înfiinţate de Consiliu prin hotărâri.

#M6

ART. 9

Categorii de destinatari

Următoarele categorii de persoane pot fi destinatari legali ai datelor cu caracter personal prelucrate de Consiliu:

a) persoana vizată;

b) reprezentanţi legali ai persoanei vizate;

c) autorităţi judecătoreşti;

d) autorităţi publice;

e) poliţie;

f) terţi care sunt persoane interesate în a obţine date cu caracter personal prelucrate de Consiliu şi care justifică un interes legitim în a avea acces la acest tip de informaţii.

#M6

ART. 10

Garantarea protecţiei datelor cu caracter personal

(1) Datele cu caracter personal sunt prevăzute la art. 6.

(2) Confidenţialitatea acestor date este asigurată de Consiliu, cu următoarele excepţii:

a) date personale, care sunt necesare să devină publice pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului conform legii, Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere şi hotărârilor Consiliului;

b) date personale pentru care persoana în cauză îşi dă consimţământul de a se face publice;

c) date personale necesare a fi făcute publice în situaţia unei suspiciuni de fraudare a legii. Aceste situaţii sunt apreciate de Consiliu prin decizie. Hotărârea Consiliului va menţiona motivaţia necesităţii de a se face excepţie de la regula confidenţialităţii pentru fiecare situaţie particulară;

d) date personale de notorietate a căror publicitate este asigurată chiar de persoana titulară a acestora (deţinătorul de drept) sau de un terţ cu consimţământul persoanei titulare. În acest caz, Consiliul nu are nevoie de consimţământul persoanei. Notorietatea este apreciată de Consiliu, ca organism de decizie format din 9 membri conform legii.

(3) Încălcarea prevederilor cu caracter confidenţial se sancţionează disciplinar, administrativ, material sau penal, după caz, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

#M6

ART. 11

Arhivarea datelor prelucrate

Consiliul va arhiva datele cu caracter personal prelucrate pe o perioadă de 3 ani, după care acestea sunt distruse. Termenul de 3 ani curge de la momentul colectării acestor date la Consiliu, operaţiunea de colectare fiind prima operaţiune de prelucrare a datelor cu caracter personal conform Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

#M6

ART. 12

Transfer de date în străinătate

Transferul datelor cu caracter personal în străinătate se va efectua de Consiliu în conformitate cu legile interne şi cu legislaţia comunitară aplicabilă statelor membre.

#M6

CAPITOLUL III

Reguli generale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

#M6

ART. 13

Prelucrarea datelor cu caracter personal

(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal presupune: colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea.

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal se face prin mijloace neautomate sau automate.

(3) Prelucrarea neautomată presupune:

a) înregistrarea documentelor în registrul de intrări;

b) constituirea unei mape a persoanei, care are trecute pe copertă documentele conţinute;

c) analiza de către Secretariatul tehnic a conformităţii documentelor prezentate cu cerinţele legale, cererea de completare, după caz;

d) supunerea documentelor analizei Comisiei permanente;

e) emiterea deciziei şi stocarea documentelor;

f) documentele sunt stocate în dulapuri metalice închise cu cheie şi sigilate;

g) stocarea se face într-un sistem care să permită identificarea rapidă a unei persoane în vederea actualizării datelor sau, după caz, accesul individual la datele personale;

h) analizarea documentelor sau a unor situaţii în care Consiliul se autosesizează în cadrul şedinţelor ordinare şi menţionarea acestora în procesele-verbale scrise în caiete numerotate şi înregistrate;

i) documentele persoanelor care încetează raporturile cu Consiliul se returnează sau, după caz, se arhivează pentru o perioadă de 3 ani, fiind apoi distruse;

j) transmiterea datelor prevăzute de lege către terţi;

k) hotărâri ale Consiliului sau ale comisiilor înfiinţate de acesta cu privire la persoane.

(4) Prelucrarea automată a datelor presupune:

a) existenţa unui soft care să permită introducerea datelor pentru formarea bazei de date sau actualizarea acesteia de către cei interesaţi, prin internet;

b) extragerea datelor statistice necesare;

c) restricţionarea prin parolare a accesului la datele privind persoana;

d) accesul fiecărei persoane la propriile date, cu posibilitatea de a le corecta şi actualiza;

e) necesitatea prelucrării codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală pentru evitarea dublei înregistrări.

#M6

CAPITOLUL IV

Descrierea generală a măsurilor luate pentru asigurarea securităţii prelucrării

#M6

ART. 14

Identificarea şi autentificarea utilizatorului

(1) Procedura de prelucrare a datelor cu caracter personal de către persoanele care au acces la date cu caracter personal se face conform regulamentelor adoptate de Consiliu şi, dacă este cazul, ordinelor interne ale preşedintelui Consiliului emise în aplicarea acestora.

(2) Toate persoanele care au acces la date cu caracter personal prelucrate de Consiliu vor semna un angajament de confidenţialitate. Excepţie fac situaţiile în care se solicită acces la propriile date cu caracter personal.

#M6

ART. 15

Procedura de acces în arhiva Consiliului

În cazul accesului la date cu caracter personal arhivate de Consiliu, persoana îndrituită va solicita în scris accesul în arhiva Consiliului, care va fi asigurat după următoarea procedură de lucru:

a) solicitarea este adresată Consiliului şi înscrisă de Secretariatul tehnic în registrul de intrări al Consiliului;

b) solicitarea este înaintată de Secretariatul tehnic preşedintelui sau vicepreşedintelui Consiliului. Acesta din urmă va pune rezoluţie pe cerere şi o va înainta persoanei având ca atribuţii de serviciu, conform fişei de post, arhivarea şi accesul la datele cu caracter personal – denumit în continuare arhivar – sau serviciului juridic, după caz, pentru formularea unui răspuns către solicitant;

c) arhivarul va comunica solicitantului răspunsul Consiliului, invitându-l să se prezinte la sediul Consiliului în vederea consultării documentelor solicitate şi arhivate;

d) arhivarul va înregistra într-un registru special numărul şi data solicitării, persoana care solicită accesul, datele personale la care se solicită accesul, data la care a prezentat solicitantului documentele solicitate. Solicitantul va semna în registru primirea documentelor solicitate;

e) documentele originale din arhivă vor fi consultate de solicitant în prezenţa arhivarului, care răspunde de integritatea arhivei.

#M6

ART. 16

Prelucrare automată

(1) Prelucrarea automată a datelor personale se efectuează de personalul cu atribuţii conform fişei de post prin accesarea fişierelor utilizând parola individuală.

(2) Schimbarea parolei la intervale de timp determinate se face prin grija preşedintelui Consiliului.

(3) Blocarea accesului după introducerea greşită a parolei este o măsură de siguranţă care asigură protecţia datelor personale în cazul accesului neautorizat.

 

legea medierii actualizata 2014

LEGE   Nr. 192 din 16 mai 2006

privind medierea şi organizarea profesiei de mediator

 

    Text în vigoare începând cu data de 25 iunie 2014

    REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

 

    Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 25 iunie 2014.

 

    Act de bază

#B: Legea nr. 192/2006

 

    Acte modificatoare

#M1: Legea nr. 370/2009

#M2: Ordonanţa Guvernului nr. 13/2010

#M3: Legea nr. 202/2010

#M4: Legea nr. 76/2012

#M5: Legea nr. 115/2012

#M6: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012

#M7: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013

#M8: Legea nr. 214/2013

#M9: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013

#M10: Legea nr. 255/2013

#M11: Decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014

 

    Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

 

#CIN

    NOTE:

    1. Prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 5/2007 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

 

    2. Prin Hotărârea Consiliului de mediere nr. 12/2007 a fost aprobat Standardul de formare a mediatorului.

 

#B

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

#M1

ART. 1

    (1) Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

#B

(2) Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

#M10

ART. 2*)

    (1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.

#M6

    (1^1) Dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părţi refuză în scris participarea la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei prevăzute la art. 43 alin. (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare, se întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul instanţei.

    (1^2) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60^1 alin. (1) lit. a) – f).

#M8

    (1^3) Efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii poate fi realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris.

    (1^4) Serviciile prestate conform dispoziţiilor alin. (1) şi (1^1) sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.

#B

(2) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor.

(3) Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.

(4) Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.

(5) În orice convenţie ce priveşte drepturi asupra cărora părţile pot dispune, acestea pot introduce o clauză de mediere, a cărei validitate este independentă de validitatea contractului din care face parte.

#CIN

    *) 1. Conform art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012 (#M6), cu modificările ulterioare, dispoziţiile art. 2 alin. (1^2) din Legea nr. 192/2006, referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, se aplică numai proceselor începute după data de 1 august 2013.

    2. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 266/2014 (#M11), a constatat că prevederile art. 2 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 192/2006 sunt neconstituţionale.

 

#B

ART. 3

Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

ART. 4

(1) Medierea reprezintă o activitate de interes public.

(2) În exercitarea atribuţiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii la care vor ajunge părţile, dar le poate îndruma să verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59.

ART. 5

(1) Medierea poate avea loc între două sau mai multe părţi.

(2) Părţile au dreptul să îşi aleagă în mod liber mediatorul.

(3) Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulţi mediatori.

#M1

ART. 6

    Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.

 

#B

CAP. 2

Profesia de mediator

 

SECŢIUNEA 1

Dobândirea, suspendarea şi încetarea calităţii de mediator

 

#M5

ART. 7

    Poate deveni mediator persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

#B

a) are capacitate deplină de exerciţiu;

b) are studii superioare;

#M1

    c) are o vechime în muncă de cel puţin 3 ani;

#B

d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;

#M10

    e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

#M1

    f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, sau un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi avizate de Consiliul de mediere;

#B

g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile prezentei legi.

ART. 8

(1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 vor fi autorizate ca mediatori de către Consiliul de mediere, după achitarea taxei de autorizare, al cărei cuantum va fi stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).

#M2

    (2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) Documentele de calificare obţinute în profesia de mediator în alt stat decât România ori într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană de către persoanele prevăzute la alin. (2) se recunosc în condiţiile prevăzute la alin. (5), care se aplică în mod corespunzător. Dacă abilităţile şi cunoştinţele nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, Consiliul de mediere ia în considerare şi experienţa profesională dobândită de solicitant şi îi poate cere să dovedească faptul că îndeplineşte toate aceste cerinţe.

    (4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi cetăţenilor români, posesori ai documentelor de calificare în profesia de mediator, obţinute într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, după caz, într-un stat terţ.

#B

(5) Cetăţeanul unui stat terţ, care a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în străinătate sau care a dobândit calitatea de mediator în străinătate şi doreşte să desfăşoare activitate de mediere cu caracter permanent în România, dobândeşte acces la profesie în următoarele condiţii:

a) prezintă titlul de studii, însoţit de atestatul de echivalare eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

b) prezintă conţinutul programei de formare parcurse, inclusiv durata pregătirii şi, după caz, documentele care atestă dobândirea calităţii de mediator. Consiliul de mediere evaluează conţinutul programei de formare prezentate, inclusiv durata pregătirii, comparând cunoştinţele şi abilităţile atestate de aceste documente cu cerinţele stabilite conform legii române, şi hotărăşte, dacă este cazul, accesul în profesie. Condiţiile de echivalare ori compensare a calificării, în situaţia în care cunoştinţele şi abilităţile atestate nu corespund cerinţelor de calificare prevăzute de legea română, vor fi stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).

(6) Mediatorul străin poate desfăşura în România activitatea de mediere cu caracter ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în statul de origine sau de provenienţă, fiind exceptat de la cerinţele de autorizare şi de înscriere prevăzute în lege, având însă obligaţia înştiinţării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfăşurarea acestei activităţi.

#M2

    (7) Cetăţenii altor state ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare ca mediator, obţinut în unul dintre aceste state sau în România, dobândesc calitatea de mediator în România, în condiţiile prevăzute la alin. (2) – (6).

#M1

    (8) Cetăţenii prevăzuţi la alin. (7), care au dobândit calitatea de mediator în România, pot desfăşura activitatea de mediere cu caracter permanent în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, dacă în aceste state dobândirea acestei calităţi nu este reglementată, în baza documentului care atestă că exercită legal această profesie în România.

    (9) Pentru mediatorii autorizaţi în condiţiile art. 7 şi 72 alin. (2), documentul de calificare prin care se atestă dobândirea competenţelor profesionale ca mediator este eliberat de către Consiliul de mediere în condiţiile stabilite de standardele de formare în domeniul medierii.

#M2

    (10) În cazul în care este necesară verificarea documentelor depuse în vederea autorizării, aceasta se poate realiza şi prin Sistemul de informare în cadrul pieţei interne, în condiţiile legii.

#M2

ART. 8^1

    (1) Autorizaţia se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile calendaristice de la data constatării îndeplinirii de către acesta a tuturor condiţiilor stabilite de lege şi de regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).

    (2) Termenul poate fi prelungit o singură dată, pentru o perioadă de maximum 15 zile calendaristice. Valabilitatea documentelor depuse iniţial nu este afectată de această prelungire. Prelungirea termenului de autorizare, precum şi durata acestei prelungiri se motivează în mod corespunzător şi se notifică solicitantului înainte de expirarea termenului iniţial.

    (3) În cazul în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege sau cererea formulată de acesta nu este însoţită de actele doveditoare, Consiliul de mediere comunică persoanei interesate refuzul motivat de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.

    (4) Hotărârea de refuz, respectiv de retragere a autorizaţiei de mediator poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu procedura prevăzută de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

#M1

ART. 9

    (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigură prin cursuri de formare profesională organizate de către furnizorii de formare şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate.

    (2) Cursurile şi programele de formare profesională a mediatorilor vor fi autorizate de către Consiliul de mediere cu respectarea standardelor de formare profesională în domeniu, elaborate de către acesta.

    (3) Structura cursului de formare profesională va fi întocmită conform prevederilor privind formarea adulţilor.

    (4) Consiliul de mediere va emite documentele care atestă competenţa profesională a mediatorilor.

 

#M5

ART. 10

    Instituţiile şi celelalte persoane juridice care desfăşoară, conform art. 9, programe de formare profesională a mediatorilor se înscriu de către Consiliul de mediere pe o listă, care va fi pusă la dispoziţia celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti şi al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de internet a acestuia.

#M1

ART. 11

    (1) Consiliul de mediere are dreptul să verifice modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor şi de aplicare a standardelor de formare iniţială şi continuă şi poate solicita, dacă este cazul, retragerea autorizaţiei, potrivit standardelor de formare în domeniul medierii şi procedurilor elaborate de către Consiliul de mediere.

#B

(2) Retragerea autorizaţiei ori expirarea perioadei pentru care a fost acordată atrage radierea de pe lista prevăzută la art. 10.

ART. 12

(1) Mediatorii autorizaţi sunt înscrişi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În tabloul prevăzut la alin. (1) se menţionează următoarele date:

a) numele şi prenumele mediatorului;

b) sediul profesional;

c) pregătirea de bază a mediatorului, instituţiile la care s-a format şi titlurile cu care le-a absolvit;

d) domeniul medierii în care acesta este specializat;

e) durata experienţei practice în activitatea de mediere;

f) limba străină în care este capabil să desfăşoare medierea;

g) calitatea de membru al unei asociaţii profesionale în domeniul medierii, precum şi, după caz, al altor organizaţii;

h) existenţa unei cauze de suspendare.

(3) Consiliul de mediere are obligaţia să actualizeze periodic şi cel puţin o dată pe an Tabloul mediatorilor şi să îl pună la dispoziţie celor interesaţi la sediul său, al instanţelor judecătoreşti, al autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi la sediul Ministerului Justiţiei şi pe pagina de Internet a acestuia.

#M1

    (4) Profesia de mediator se exercită numai de către persoana care a dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile prezentei legi.

    (5) Exercitarea profesiei de mediator de către persoane care nu au dobândit calitatea de mediator autorizat, în condiţiile prezentei legi, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

#B

ART. 13

Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia incompatibilităţilor prevăzute prin legi speciale.

ART. 14

(1) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă:

a) în cazul unei incompatibilităţi prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoştinţeze, în termen de 3 zile, Consiliul de mediere, în legătură cu această incompatibilitate;

b) la cerere, făcută în scris de către mediator;

c) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c).

#M10

    (2) Exercitarea calităţii de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu, până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.

#B

ART. 15

Calitatea de mediator încetează:

a) la cerere, prin renunţare făcută în scris de către mediator;

b) prin deces;

c) în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a) şi d);

d) ca sancţiune disciplinară, în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d);

#M10

    e) în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune care aduce atingere prestigiului profesiei sau s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate.

#B

ART. 16

(1) Suspendarea, precum şi încetarea calităţii de mediator se dispun sau, după caz, se constată de către Consiliul de mediere.

(2) În caz de încetare a calităţii de mediator, numele acestuia se radiază din tabloul mediatorilor.

#M2

ART. 16^1

    În ceea ce priveşte procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de mediator, prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

 

#B

SECŢIUNEA a 2-a

Consiliul de mediere

 

ART. 17*)

(1) În vederea organizării activităţii de mediere se înfiinţează Consiliul de mediere, organism autonom cu personalitate juridică, de interes public, cu sediul în municipiul Bucureşti.

(2) Consiliul de mediere se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi, precum şi ale regulamentului său de organizare şi funcţionare.

#M5

    (3) Consiliul de mediere este format din 9 membri titulari şi 3 membri supleanţi, aleşi prin vot direct şi secret de mediatorii cu drept de vot, în condiţiile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

    (4) Mandatul membrilor Consiliului de mediere este de 4 ani.

#M1

    (4^1) Revocarea Consiliului de mediere sau a oricăruia dintre membrii acestuia se poate face la iniţiativa unei pătrimi din numărul mediatorilor autorizaţi, decizia fiind adoptată cu o majoritate de jumătate plus unu din numărul mediatorilor autorizaţi.

#B

(5) Situaţiile în care calitatea de membru al Consiliului de mediere încetează în timpul exercitării mandatului, precum şi procedura revocării sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la alin. (2).

#M1

    (6) Pot face parte din Consiliul de mediere numai mediatorii autorizaţi care îndeplinesc condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere.

    (7) Consiliul de mediere îşi exercită mandatul până la preluarea mandatului de către noul consiliu de mediere.

#CIN

    *) Conform art. III din Legea nr. 115/2012 (#M5), dispoziţiile art. 17 alin. (4) se aplică şi mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a Legii nr. 115/2012 (#M5).

 

#M5

ART. 18*)

    (1) Consiliul de mediere va alege un preşedinte şi un vicepreşedinte şi va desemna dintre membrii săi o comisie cu activitate permanentă, care pregăteşte lucrările Consiliului de mediere. Durata mandatului membrilor comisiei este de 2 ani.

#M1

    (2) În structura Consiliului de mediere funcţionează un secretariat tehnic, alcătuit dintr-un număr de persoane stabilit prin organigramă şi aprobat de Consiliul de mediere.

#B

(3) Structura şi atribuţiile comisiei prevăzute la alin. (1) şi ale secretariatului tehnic prevăzut la alin. (2) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).

(4) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de mediere au dreptul la o indemnizaţie lunară, în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 17 alin. (2).

#CIN

    *) Conform art. III din Legea nr. 115/2012 (#M5), dispoziţiile art. 18 alin. (1) se aplică şi mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a Legii nr. 115/2012 (#M5).

 

#B

ART. 19

(1) Consiliul de mediere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.

#M5

    (2) Şedinţele Consiliului de mediere se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 7 membri şi sunt publice, cu excepţia cazului în care membrii săi hotărăsc altfel.

#M1

    (3) *** Abrogat

    (4) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul de mediere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor care îl compun.

#B

(5) La lucrările Consiliului de mediere pot fi invitate să participe persoane din orice alte instituţii sau organisme profesionale, a căror consultare este necesară pentru luarea măsurilor sau pentru adoptarea hotărârilor Consiliului de mediere.

ART. 20

Consiliul de mediere are următoarele atribuţii principale:

#M1

    a) promovează activitatea de mediere şi reprezintă interesele mediatorilor autorizaţi în scopul asigurării calităţii serviciilor din domeniul medierii, conform prevederilor prezentei legi;

#B

b) elaborează standardele de formare în domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie;

#M1

    c) autorizează programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi pe cele de specializare a mediatorilor;

    d) întocmeşte şi actualizează lista furnizorilor de formare profesională care au obţinut autorizarea;

    e) autorizează mediatorii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de procedura stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere;

#M2

    e^1) cooperează, prin intermediul Sistemului de informare în cadrul pieţei interne, cu autorităţile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană, în vederea asigurării controlului mediatorilor şi a serviciilor pe care aceştia le prestează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009;

#B

f) întocmeşte şi actualizează tabloul mediatorilor autorizaţi;

g) ţine evidenţa birourilor mediatorilor autorizaţi;

h) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul medierii;

#M1

    i) eliberează documentele care atestă calificarea profesională a mediatorilor;

#B

j) adoptă Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora;

k) ia măsuri pentru respectarea prevederilor conţinute de Codul de etică şi deontologie profesională a mediatorilor autorizaţi şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora;

l) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind medierea;

m) adoptă regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa;

#M5

    m^1) organizează alegerile pentru următorul consiliu de mediere şi elaborează procedurile de organizare a alegerilor. Declanşarea procedurii de organizare a alegerilor se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului Consiliului de mediere la acea dată;

#M1

    n) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

#B

ART. 21

Consiliul de mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:

a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;

b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobândite în condiţiile legii;

c) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

d) sumele provenind din amenzile aplicate ca sancţiuni disciplinare;

e) alte sume rezultate din activitatea Consiliului de mediere, stabilite prin regulament.

 

CAP. 3

Organizarea şi exercitarea activităţii mediatorilor

 

ART. 22

(1) Mediatorii îşi pot desfăşura activitatea în cadrul unei societăţi civile profesionale, al unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi mediatori asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător, sau în cadrul unei organizaţii neguvernamentale, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(2) Mediatorul sau mediatorii asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja traducători, jurişti, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii de mediere.

#M1

    (3) În exercitarea profesiei, mediatorii autorizaţi pot fi angajaţi cu contract individual de muncă numai în cadrul formelor prevăzute la art. 22 alin. (1).

#B

ART. 23

În desfăşurarea activităţii sale, mediatorul autorizat este obligat să ţină arhivă şi registre proprii, precum şi o evidenţă financiar-contabilă.

#M1

ART. 24

    Mediatorii se constituie în asociaţii profesionale locale şi naţionale, având drept scop reprezentarea intereselor profesionale şi protejarea statutului lor, şi pot adera la asociaţii profesionale internaţionale în condiţiile legii.

 

#B

CAP. 4

Drepturile şi obligaţiile mediatorului

 

SECŢIUNEA 1

Drepturile mediatorului

 

ART. 25

Mediatorul are dreptul de a informa publicul cu privire la exercitarea activităţii sale, cu respectarea principiului confidenţialităţii. Condiţiile în care se poate face publicitate profesiei de mediator sunt stabilite de regulament.

ART. 26

(1) Mediatorul are dreptul la plata unui onorariu stabilit prin negociere cu părţile, precum şi la restituirea cheltuielilor ocazionate de mediere.

(2) Onorariul trebuie să fie rezonabil şi să ţină cont de natura şi de obiectul conflictului.

#M3

    (3) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.

#B

ART. 27

(1) Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispoziţiilor şi principiilor statuate în prezenta lege.

#M1

    (2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, având obligaţia de a îndruma părţile în vederea alegerii unui alt mediator.

#B

ART. 28

(1) Sediul profesional al mediatorului este inviolabil.

(2) Percheziţia sediului profesional al mediatorului poate fi dispusă numai de judecător şi se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Obligaţiile mediatorului

 

ART. 29

(1) Mediatorul are obligaţia să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului.

(2) Mediatorul trebuie să asigure ca medierea să se realizeze cu respectarea libertăţii, demnităţii şi a vieţii private a părţilor.

ART. 30

(1) Mediatorul are îndatorirea să depună toate diligenţele pentru ca părţile să ajungă la un acord reciproc convenabil, într-un termen rezonabil.

(2) Mediatorul trebuie să conducă procesul de mediere în mod nepărtinitor şi să asigure un permanent echilibru între părţi.

ART. 31

Mediatorul are obligaţia să refuze preluarea unui caz, dacă are cunoştinţă despre orice împrejurare ce l-ar împiedica să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile în discuţie nu pot face obiectul medierii, potrivit art. 2.

ART. 32

Mediatorul este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunoştinţă în cursul activităţii sale de mediere, precum şi cu privire la documentele întocmite sau care i-au fost predate de către părţi pe parcursul medierii, chiar şi după încetarea funcţiei sale.

ART. 33

(1) Mediatorul este obligat să respecte normele de deontologie şi să răspundă, cu respectarea dispoziţiilor art. 32, cererilor formulate de autorităţile judiciare.

(2) Mediatorul este obligat să comunice Consiliului de mediere orice modificare a condiţiilor, care face necesară actualizarea menţiunilor prevăzute la art. 12 alin. (2).

ART. 34

Mediatorul are obligaţia de a-şi îmbunătăţi permanent cunoştinţele teoretice şi tehnicile de mediere, urmând în acest scop cursuri de formare continuă, în condiţiile stabilite de Consiliul de mediere.

ART. 35

Mediatorul este obligat să restituie înscrisurile ce i-au fost încredinţate de părţi pe parcursul procedurii de mediere.

ART. 36

Mediatorul nu poate reprezenta sau asista vreuna dintre părţi într-o procedură judiciară ori arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii.

ART. 37

(1) Mediatorul nu poate fi audiat ca martor în legătură cu faptele sau cu actele de care a luat cunoştinţă în cadrul procedurii de mediere. În cauzele penale mediatorul poate fi audiat ca martor numai în cazul în care are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă a părţilor şi, dacă este cazul, a celorlalte persoane interesate.

(2) Calitatea de martor are întâietate faţă de aceea de mediator, cu privire la faptele şi împrejurările pe care le-a cunoscut înainte de a fi devenit mediator în acel caz.

(3) În toate cazurile, după ce a fost audiat ca martor, mediatorul nu mai poate desfăşura activitatea de mediere în cauza respectivă.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Răspunderea mediatorului

 

ART. 38

Răspunderea disciplinară a mediatorului intervine pentru următoarele abateri:

a) încălcarea obligaţiei de confidenţialitate, imparţialitate şi neutralitate;

b) refuzul de a răspunde cererilor formulate de autorităţile judiciare, în cazurile prevăzute de lege;

c) refuzul de a restitui înscrisurile încredinţate de părţile aflate în conflict;

d) reprezentarea sau asistarea uneia dintre părţi într-o procedură judiciară sau arbitrală având ca obiect conflictul supus medierii;

e) săvârşirea altor fapte care aduc atingere probităţii profesionale.

ART. 39

(1) Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii şi constau în:

a) observaţie scrisă;

b) amendă de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON);

c) suspendarea din calitatea de mediator pe o durată de la o lună la 6 luni;

d) încetarea calităţii de mediator.

(2) Limitele amenzii prevăzute la alin. (1) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliul de mediere, în funcţie de rata inflaţiei.

ART. 40

(1) Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris şi sub semnătură, în legătură cu săvârşirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38.

(2) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină alcătuită dintr-un membru al Consiliului de mediere şi 2 reprezentanţi ai mediatorilor, desemnaţi prin tragere la sorţi din Tabloul mediatorilor. Membrii comisiei de disciplină sunt numiţi prin hotărâre a Consiliului de mediere. Invitarea celui în cauză în vederea audierii este obligatorie. Mediatorul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să îşi formuleze apărarea. În caz de neprezentare, se va încheia un proces-verbal semnat de membrii comisiei, din care să reiasă faptul că mediatorul a fost invitat şi nu s-a prezentat la termenul stabilit.

(3) Dosarul de cercetare cu propunere de sancţionare sau de neaplicare a unei sancţiuni disciplinare se înaintează Consiliului de mediere, care hotărăşte, în termen de 30 de zile, cu privire la răspunderea disciplinară a mediatorului.

ART. 41

(1) Hotărârea Consiliului de mediere de aplicare a sancţiunilor prevăzute la art. 39 alin. (1) poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia.

(2) Acţiunea exercitată potrivit alin. (1) suspendă executarea hotărârii atacate.

(3) Hotărârea de aplicare a amenzii prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. b), rămasă definitivă potrivit legii, constituie titlu executoriu. Neachitarea acestei amenzi în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de sancţionare atrage de drept suspendarea din calitatea de mediator, până la achitarea sumei.

ART. 42

Răspunderea civilă a mediatorului poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii, prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

 

CAP. 5

Procedura de mediere

 

SECŢIUNEA 1

Procedura prealabilă încheierii contractului de mediere

 

 

 

 

#M1

ART. 43

    (1) Părţile aflate în conflict se pot prezenta împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea informării şi acceptării medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului. Partea solicitantă va furniza mediatorului datele necesare contactării celeilalte părţi.

    (2) În cazul imposibilităţii de prezentare a vreuneia dintre părţile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o nouă dată în vederea informării şi acceptării medierii. În cazul acceptării medierii, părţile în dispută şi mediatorul vor semna contractul de mediere.

    (2^1) În procesele şi cererile în materie civilă şi comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părţile pot încerca soluţionarea litigiului prin mediere.

    (3) Dacă una dintre părţi refuză, în scris, în mod explicit, medierea ori nu răspunde invitaţiei menţionate la alin. (1) ori nu se prezintă de două ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată.

#B

(4) Mediatorul poate face şi alte demersuri legale pe care le consideră necesare pentru invitarea părţilor la mediere, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.

ART. 44

(1) Este interzisă desfăşurarea şedinţelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere.

#M1

    (2) Contractul de mediere se încheie între mediator, pe de o parte, şi părţile aflate în conflict, pe de altă parte.

 

#B

SECŢIUNEA a 2-a

Contractul de mediere

 

#M1

ART. 45

    Contractul de mediere trebuie să cuprindă, sub sancţiunea anulării, următoarele clauze:

#B

a) identitatea părţilor aflate în conflict sau, după caz, a reprezentanţilor lor;

#M1

    b) menţionarea tipului sau a obiectului conflictului;

    c) declaraţia părţilor că au fost informate de către mediator cu privire la mediere, efectele acesteia şi regulile aplicabile;

    d) obligaţia mediatorului de a păstra confidenţialitatea şi decizia părţilor privind păstrarea confidenţialităţii, după caz;

#B

e) angajamentul părţilor aflate în conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;

f) obligaţia părţilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul părţilor, precum şi modalităţile de avansare şi de plată a acestor sume, inclusiv în caz de renunţare la mediere sau de eşuare a procedurii, precum şi proporţia care va fi suportată de către părţi, ţinându-se cont, dacă este cazul, de situaţia lor socială. Dacă nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de către părţi în mod egal;

g) înţelegerea părţilor privind limba în care urmează să se desfăşoare medierea;

#M1

    h) numărul de exemplare în care va fi redactat acordul în cazul în care acesta va fi în forma scrisă, corespunzător numărului părţilor semnatare ale contractului de mediere;

    i) obligaţia părţilor de a semna procesul-verbal întocmit de către mediator, indiferent de modul în care se va încheia medierea.

#B

ART. 46

(1) În contractul de mediere pot fi prevăzute şi alte clauze, în condiţiile legii.

(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice.

(3) Dacă, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părţilor şi cu acordul acestora, se va încheia o anexă la contractul de mediere.

ART. 47

(1) Contractul de mediere se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. Acesta se semnează de către părţile aflate în conflict şi de mediator şi se întocmeşte în atâtea exemplare originale câţi semnatari sunt.

(2) Părţile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condiţiile legii, pentru a încheia contractul de mediere.

ART. 48

Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligaţia părţilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului.

ART. 49

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data semnării contractului de mediere, până la închiderea procedurii de mediere în oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Desfăşurarea medierii

 

ART. 50

(1) Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere.

(2) Metodele şi tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict.

(3) Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii.

ART. 51

Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şi de părţile aflate în conflict.

ART. 52

(1) Părţile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord.

(2) În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii.

ART. 53

Susţinerile făcute pe parcursul medierii de către părţile aflate în conflict, de persoanele prevăzute la art. 52 şi la art. 55 alin. (1), precum şi de către mediator au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenţia persoanelor care participă la mediere în condiţiile art. 52 asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.

ART. 54

(1) Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, care vor decide asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere.

#M1

    (2) Mediatorul are dreptul să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispoziţiilor art. 56, care se aplică în mod corespunzător. În această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul, în parte, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere.

#B

ART. 55

(1) În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părţilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv.

(2) Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va evidenţia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Închiderea procedurii de mediere

 

ART. 56

(1) Procedura de mediere se închide, după caz:

a) prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;

b) prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;

c) prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.

(2) În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere parţială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), orice parte se poate adresa instanţei judecătoreşti sau arbitrale competente.

ART. 57

La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semnează de către părţi, personal sau prin reprezentant, şi de mediator. Părţile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.

#M1

ART. 58

    (1) Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată. De regulă, acordul este redactat de către mediator, cu excepţia situaţiilor în care părţile şi mediatorul convin altfel.

#B

(2) Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice, dispoziţiile art. 2 fiind aplicabile.

(3) Înţelegerea părţilor poate fi afectată, în condiţiile legii, de termene şi condiţii.

#M5

    (4) În cazul în care conflictul mediat vizează transferul dreptului de proprietate privind bunurile imobile, precum şi al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale, sub sancţiunea nulităţii absolute, acordul de mediere redactat de către mediator va fi prezentat notarului public sau instanţei de judecată, pentru ca acestea, având la bază acordul de mediere, să verifice condiţiile de fond şi de formă prin procedurile prevăzute de lege şi să emită un act autentic sau o hotărâre judecătorească, după caz, cu respectarea procedurilor legale. Acordurile de mediere vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă, notarul public sau instanţa de judecată, după caz, putându-le aduce modificările şi completările corespunzătoare cu acordul părţilor.

    (4^1) Mediatorul este ţinut de obligaţiile prevăzute la alin. (4) şi în cazul în care prin acordul de mediere se constituie, se modifică sau se stinge orice drept real imobiliar.

#M1

    (5) Obligaţia prevăzută la alin. (4) se aplică în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă.

    (6) În cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară.

#M5

ART. 59

    (1) Părţile pot solicita notarului public autentificarea, în condiţiile legii şi cu respectarea procedurilor legale, a înţelegerii lor.

#M6

    (2) Părţile acordului de mediere se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art. 438 – 441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

#M8

    (3) Actul întocmit de notarul public conform alin. (1) şi art. 58 alin. (4) şi (4^1), prin care se autentifică înţelegerea din acordul de mediere, are putere de titlu executoriu.

#M5

ART. 59^1

    Dacă acordul de mediere se referă la o cauză succesorală şi a intervenit înainte de eliberarea certificatului de moştenitor, competenţa aparţine notarului public, conform legii.

#M9

ART. 59^2

    Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii*).

#CIN

    *) A se vedea art. 11 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (#M9).

 

#B

ART. 60

(1) În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părţile aflate în conflict are dreptul de a denunţa contractul de mediere, încunoştinţând, în scris, cealaltă parte şi mediatorul.

(2) Mediatorul ia act de denunţarea unilaterală a contractului de mediere şi, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunoştinţării, întocmeşte un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere.

(3) Dacă una dintre părţile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunţa contractul de mediere în condiţiile alin. (1), mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intenţia reală a părţii respective şi, după caz, va continua sau va închide procedura de mediere.

 

#M5

SECŢIUNEA a 5-a

    Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată

 

#M5

ART. 60^1*)

    (1) În litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de soluţionare a conflictelor, părţile şi/sau partea interesată, după caz, sunt ţinute să facă dovada că au participat la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în următoarele materii:

    a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

    b) în materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64;

    c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

    d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

    e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

#M6

    f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 – 1.024 sau la cea prevăzută la art. 1.025 – 1.032 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

#M10

    g) *** Abrogată

#M6

    (2) *** Abrogat

#CIN

    *) Data intrării în vigoare a art. 60^1 este prevăzută de art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5). Termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 115/2012 (#M5), referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006, a fost prorogat succesiv prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012 (#M6) şi prin art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 (#M7).

    Conform art. VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 (#M7), termenul referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 a fost prorogat astfel:

    a) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (1) lit. a) – f);

    b) până la intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte dispoziţiile alin. (1) lit. g).

 

#M6

ART. 60^2

    (1) Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristice. Prevederile art. 2.532 pct. 7 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.

    (2) Acceptarea participării sau participarea la şedinţa de informare nu constituie o recunoaştere a dreptului ce ar face obiectul litigiului şi nu întrerupe cursul prescripţiei.

#M5

ART. 61

    (1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor sau la propunerea oricăreia dintre acestea ori la recomandarea instanţei, cu privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluţionarea în tot sau în parte a litigiului. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor.

    (2) La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să transmită instanţei de judecată competente acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau doar procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi c).

#B

ART. 62

(1) Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanţele judecătoreşti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă*).

(2) Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.

(3) Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.

#CIN

    *) Vechiul Cod de procedură civilă a fost abrogat. A se vedea art. 411 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată.

 

#M6

ART. 63

    (1) În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, cu respectarea condiţiilor legale, o hotărâre, dispoziţiile art. 438 – 441 din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.

#M5

    (2) Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, plătită pentru învestirea acesteia, cu excepţia cazurilor în care conflictul soluţionat pe calea medierii este legat de transferul dreptului de proprietate, constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, partaje şi cauze succesorale.

    (2^1) Instanţa de judecată nu va dispune restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru învestirea acesteia, în cazul în care conflictul soluţionat este legat de o cauză succesorală pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor.

#M1

    (3) Hotărârea de expedient pronunţată conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu.

 

 

 

 

 

 

#B

 

CAP. 6

Dispoziţii speciale privind medierea unor conflicte

 

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii speciale privind conflictele de familie

 

#M5

ART. 64

    (1) Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la:

    a) continuarea căsătoriei;

    b) partajul de bunuri comune;

    c) exerciţiul drepturilor părinteşti;

    d) stabilirea domiciliului copiilor;

    e) contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor;

    f) orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

    (1^1) Acordurile de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor, îmbracă forma unei hotărâri de expedient.

#B

(2) Înţelegerea soţilor cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului se depune de către părţi la instanţa competentă să pronunţe divorţul.

ART. 65

Mediatorul va veghea ca rezultatul medierii să nu contravină interesului superior al copilului, va încuraja părinţii să se concentreze în primul rând asupra nevoilor copilului, iar asumarea responsabilităţii părinteşti, separaţia în fapt sau divorţul să nu impieteze asupra creşterii şi dezvoltării acestuia.

ART. 66

(1) Înainte de încheierea contractului de mediere sau, după caz, pe parcursul procedurii, mediatorul va depune toate diligenţele pentru a verifica dacă între părţi există o relaţie abuzivă ori violentă, iar efectele unei astfel de situaţii sunt de natură să influenţeze medierea şi va decide dacă, în asemenea circumstanţe, soluţionarea prin mediere este potrivită. Dispoziţiile art. 54 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(2) Dacă, în cursul medierii, mediatorul ia cunoştinţă de existenţa unor fapte ce pun în pericol creşterea sau dezvoltarea normală a copilului ori prejudiciază grav interesul superior al acestuia, este obligat să sesizeze autoritatea competentă.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii speciale privind medierea în cauzele penale

 

#M10

ART. 67

    (1) Dispoziţiile din prezenta lege se aplică şi în cauzele penale, atât în latura penală, cât şi în latura civilă, după distincţiile arătate în prezenta secţiune.

    (2) În latura penală a procesului, dispoziţiile privind medierea se aplică numai în cauzele privind infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

    (3) Părţile şi subiecţii procesuali nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii.

#M10

ART. 68

    (1) În cauzele penale medierea trebuie să se desfăşoare astfel încât să fie respectate drepturile fiecărei părţi ori subiect procesual la asistenţă juridică şi, dacă este cazul, la serviciile unui interpret. Procesul-verbal întocmit potrivit prezentei legi, prin care se închide procedura medierii, trebuie să arate dacă persoanele între care s-a desfăşurat procedura medierii au beneficiat de asistenţa unui avocat şi de serviciile unui interpret ori, după caz, să menţioneze faptul că au renunţat expres la acestea.

#B

(2) În cazul minorilor, garanţiile prevăzute de lege pentru desfăşurarea procesului penal trebuie asigurate, în mod corespunzător, şi în cadrul procedurii de mediere.

#M10

ART. 69

    (1) În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin soluţionarea conflictului şi încheierea unei înţelegeri, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a), prin derogare de la dispoziţiile art. 157 alin. (3) din Codul penal, fapta nu va atrage răspunderea penală pentru făptuitorul cu privire la care conflictul s-a încheiat prin mediere.

    (2) Termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă pe durata desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu au încheiat o înţelegere, potrivit art. 56 alin. (1) lit. a), persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

#M10

ART. 70

    (1) În cazul în care medierea cu privire la latura penală a cauzei se desfăşoară după începerea procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se poate suspenda, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de mediere.

    (2) Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data la care a fost dispusă.

#M5

    (3) *** Abrogat

#M10

    (4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se constată că nu s-a încheiat înţelegerea potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) sau, dacă acesta nu se comunică, la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).

    (5) Pentru soluţionarea acţiunii penale ori a acţiunii civile în baza acordului încheiat ca rezultat al medierii, mediatorul este obligat să transmită organului judiciar acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau doar procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi c).

#M1

    (6) Dispoziţiile art. 61 alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul în care medierea este recomandată de către organele judiciare.

 

#B

CAP. 7

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ART. 71

(1) În termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înfiinţează Consiliul de mediere, care va elabora regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa, precum şi standardele de formare în domeniul medierii, ce vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În vederea constituirii primului consiliu de mediere, membrii acestuia vor fi desemnaţi de comun acord de către organizaţiile legal constituite din domeniul medierii, avându-se în vedere criteriile cumulative privitoare la vechimea activităţii organizaţiei în acest domeniu conform prevederilor statutului, numărul de membri specializaţi, precum şi pregătirea şi experienţa practică în mediere ale reprezentanţilor acestor organizaţii.

(3) Pentru organizarea şi funcţionarea primului consiliu de mediere, în primul an de la începerea activităţii se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei, fondurile aferente următoarelor categorii de cheltuieli:

a) cheltuielile de întreţinere şi funcţionare;

b) salariile secretariatului tehnic al acestuia.

(4) După expirarea perioadei de un an de la data constituirii Consiliului de mediere, finanţarea sa se asigură în condiţiile art. 21.

ART. 72

(1) În termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de mediere, începe procedura de autorizare a mediatorilor.

#M5

    (2) Persoanele care au absolvit sau care, la intrarea în vigoare a prezentei legi, urmează un curs de formare profesională a mediatorilor în ţară ori în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 7 lit. a) – e), pot solicita autorizarea ca mediator, în condiţiile prezentei legi, având obligaţia prezentării documentelor care atestă programa de formare parcursă. Consiliul de mediere va decide autorizarea după evaluarea conţinutului programei de formare prezentate, inclusiv a duratei pregătirii. Dispoziţiile art. 8 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

#B

ART. 73

(1) Dispoziţiile prezentei legi privind medierea conflictelor devin aplicabile în termen de o lună de la data întocmirii tabloului mediatorilor autorizaţi.

#M1

    (2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în medierea conflictelor de drepturi de care părţile pot dispune din cadrul conflictelor de muncă.

#B

ART. 74

(1) Instituţiile şi celelalte persoane juridice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au în derulare cursuri de formare a mediatorilor le pot finaliza în conformitate cu reglementările în vigoare la momentul începerii cursurilor.

#M5

    (2) *** Abrogat

#M5

ART. 75

    Avocaţii, notarii publici, precum şi membrii altor profesii liberale care dobândesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot desfăşura activitatea de mediere la sediul unde îşi exercită activitatea de bază.

 

#CIN

    NOTĂ:

    Reproducem mai jos prevederile art. V şi art. VI, precum şi ale menţiunii privind transpunerea normelor comunitare din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2010 (#M2).

 

 

 

#M2

    “ART. V

    Autorizarea interpreţilor şi traducătorilor, mediatorilor, experţilor tehnici judiciari şi experţilor criminalişti este exceptată de la procedura aprobării tacite, astfel cum aceasta este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 486/2003.”

#M2

    “ART. VI

    Procedurile şi formalităţile de autorizare pentru interpreţi şi traducători, mediatori, experţi tehnici judiciari şi experţi criminalişti pot fi îndeplinite şi prin intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România. Prevederile prezentului articol se aplică de la data operaţionalizării punctului de contact unic.”

 

#M2

                                  *

 

    “Prezenta ordonanţă transpune dispoziţiile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 376 din 27 decembrie 2006.”

 

#B

Medierea Penala

Conform art. 16 lit. g din Noul Cod de Procedura Penala, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata, daca a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii (Legii medierii n.n.). Asadar, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii procesual penale care duc la incetarea procesului penal, in anumite conditii. Conditiile impacarii sunt stipulate in art. 159 din Noul Cod Penal, iar conditiile Acordului de Mediere in materie penala sunt stipulate la articolele 67-70 coroborate cu art. 56 din Legea Medierii nr. 192/2006.

Asa cum art. 16 din Noul Cod Penal stipuleaza, impacarea si acordul de mediere sunt doua institutii diferite, avand regimuri si naturi juridice diferite, fiind asemanatoare doar in ceea ce priveste efectul lor in procesul penal, si anume incetarea procesului penal. Tot acelasi articol stipuleaza ca acordul de mediere trebuie sa fie incheiat in conditiile legii, fiind vorba de Legea Medierii nr. 192/2006.

A. Impacarea Penala

Impacarea este o institutie penala binecunoscuta practicienilor dreptului, fiind aplicata si in vechile reglementari penale.
Conditiile impacarii in noua legislatie penala sunt:
1. aceasta poate interveni in cazul infractiunilor urmarite din oficiu, daca legea o prevede expres;
2. inlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila;
3. impacarea trebuie sa fie totala, neconditionata, absoluta, expresa si directa intre suspect si persoana vatamata. Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 27/2006 stipuleaza ca „incetarea procesului penal in cazul infractiunilor pentru care impacarea partilor inlatura raspunderea penala poate fi dispusa de instanta numai atunci cand aceasta constata nemijlocit acordul de vointa al inculpatului si al persoanei vatamate de a se impaca total, neconditionat si definitiv, exprimat in sedinta de judecata de aceste parti, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin inscrisuri autentice.”;
4. are efecte daca este facuta pana la citirea actului de sesizare a instantei;
5. la persoanele fara capacitate de exercitiu, impacarea se face exclusiv de reprezentantii lor legali, iar la persoanele cu capacitate de exercitiu restransa, doar cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege;
6. persoana juridica se poate impaca prin reprezentant legal ori conventional.

Fata de neconstitutionalitatea[1] impacarii privind posibilitatea ei pana la actul de sesizare a instantei, punctul meu de vedere este ca, de vreme ce partile, in cazurile unde este permisa impacarea, au posibilitatea medierii, liberul acces la justitie si egalitatea in fata legii sunt acoperite. Acest lucru pentru ca partile au in continuare posibilitatea inlaturarii raspunderii penale prin acordul de mediere, acord ce e posibil la infractiunile unde unde este permisa impacarea, efectele acordului de mediere fiind intocmai cu ale impacarii: incetarea procesului penal. Cu alte cuvinte, pana la sesizarea instantei au si dreptul la impacare si dreptul la mediere, dupa sesizarea instantei au dreptul doar la mediere, deci este posibila doar medierea, posibilitatea fiecarui inculpat de a gasi o solutie amiabila la conflict dupa ce procesul penal intra in faza de judecata fiind lasata doar prin mediere, deci prin mijlocirea unei persoane autorizate ca mediator. Probabil legiuitorul a vrut sa instituie o procedura autorizata care sa aiba ca efect protejarea persoanelor vatamate atunci cand se demareaza judecata, deci cand tensiunile dintre inculpat si persoana vatamata cresc (procedura in fata instantei este publica si directa), condamnarea fiind mai aproape, inculpatii au tendinta de a pune presiune pe persoanele vatamate pentru impacare. Tocmai din acest motiv, cred eu, s-a instituit medierea penala ca unica posibilitate dupa sesizarea instantei, ca negocierea unei solutii amiabile la conflictul penal sa aibe loc intr-un cadru organizat si autorizat, neutru si independent, fara amenintari ori sicane, fara presiuni ale inculpatului, intr-o atmosfera care sa duca la o solutie amiabila sustenabila si deplin multumitoare pentru fiecare din partile conflictului penal.

B. Medierea Penala

Acordul de mediere este o cauza care duce la incetarea procesului penal, conform art. 16 lit. g din Noul Cod Procedura Penala, distinct net de impacare. Distinctia fata de impacare survine din faptul ca acordul de mediere este urmare a unei proces de mediere, proces ce se desfasoara in baza unor proceduri de mediere clar stipulate in Legea Medierii nr. 192/2006. Asadar, conditiile acordului de mediere sunt stipulate in Legea medierii, conditiile impacarii in Noul Cod Penal. Procesul de mediere penala – proces ce are ca obiect conflicte ce in acelasi timp sunt si fapte penale – are regulile si conditiile stabilite de Legea Medierii.

Conditiile de procedura a medierii penale sunt:
1. medierea penala poate fi desfasurata doar de un mediator autorizat in baza legii de care amintim;
2. medierea penala poate fi desfasurata doar in cadrul unei proceduri profesionale ce incepe prin solicitarea medierii prin contractul de pregatire a medierii, expedierea unei invitatii la mediere, discutarea despre mediere cu toate persoanele implicate in conflictul penal, semnarea contractului de mediere, intocmirea procesului-verbal de inchidere a medierii si, ulterior, daca s-a ajuns la o intelegere, a acordului de mediere. Doar un mediator autorizat si activ poate desfasura o mediere cu etapele acesteia;
3. medierea penala se poate desfasura doar cu respectarea drepturilor persoanelor implicate. Dreptul la asistenta juridica ori la un interpret este garantat de lege, si acolo unde este obligatoriu, dar nu a fost pus in discutie si medierea a avut loc fara participarea avocatului partii – acolo unde este obligatorie asistenta juridica, acest fapt duce la nulitatea medierii si implicit a tuturor actelor de mediere intocmite de mediator;
4. in urma medierii, mediatorul este obligat sa transmita procesul-verbal de finalizare a medierii si acordul de mediere organului judicar unde se afla dosarul penal in cauza.

Acordul de mediere reprezinta in fapt o intelegere civila intre persoana vatamata si suspect. Prin Legea nr. 255/19.07.2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, observam ca modificarile aduse Legii Medierii in capitolul cu dispozitii penale au inlocuit peste tot cuvantul impacare cu cuvantul intelegere. Astfel, intre partile din conflictul penal nu se mai face o impacare, nu mai are loc un act de impacare, ci ointelegere, o solutie amiabila la conflict. Astfel la art. 69 din Legea medierii se spune ca medierea penala ”se inchide prin solutionarea conflictului si incheierea unei intelegeri”; de asemenea, art. 69, la alin. 2 – ”daca partile aflate in conflict nu au incheiat o intelegere”; art. 70 alin. 4 – ”se constata ca nu s-a incheiat intelegerea”; art. 70 alin. 5 – ”daca partile au ajuns la o intelegere”.

Din Legea medierii observam ca scopul medierii penale nu este impacarea partilor si acordul de mediere nu este o impacare in sens penal, ci este o intelegere amiabila privata la un conflict anume. Mediatorul faciliteaza intelegerea dintre parti si nu impacarea. Intelegerea poate lua diferite forme, poate fi conditionata, poate avea diverse stipulatii in continut, poate contine orice tip de intelegere intre parti, daca intelegerea este in cadrul legal si moral. Cu alte cuvinte, acordul de mediere este un contract privat intre persoanele din conflictul penal, contract supus regulilor din materia contractelor civile. Acordul de mediere este un contract ce contine o intelegere a partilor din conflictul penal, asa acum intelegerea a fost convenita ca urmare a discutiilor din procesul de mediere. Acordul de mediere este un contract civil intre parti, contract ce are ca efect incetarea procesului penal, dar nu este supus niciunei conditii de validitate asa cum este supusa impacarea in conditiile art. 159 din Codul de Procedura Penala.

Acordul de mediere are regulile aplicabile contractelor civile, coroborate cu conditiile din Legea medierii.

Legiuitorul a dat persoanelor vatamate dreptul de a dispune privind raspunderea penala a faptuitorilor in anumite infractiuni – cele urmaribile la plangere prealabila si cele pretabile la impacare – si acest drept este suspus medierii, mai exact spus, in baza acestui drept se mediaza, se negociaza o solutie amiabila – o intelegere la conflict.

Efectele in latura penala ale acordului de mediere – acest contract civil intre parti – sunt stipulate in mod clar – duc la incetarea procesului penal si sunt efecte care se produc de drept, nu sunt la latitudinea procurorului ori judecatorului. Asadar, acordul de mediere inceteaza procesul penal de drept, atunci cand procurorul sau judecatorul ia act de el, si nu este lasat la aprecierea procurorului sau judecatorului daca sa inceteze procesul penal ori nu, atunci cand la dosarul penal ajunge un acord de mediere.

C. Acordul de mediere

Poate interveni doar intre suspect si persoana vatamata (medierea poate fi facuta in mod direct ori prin mandatari cu procura speciala). In cauzele complexe, acordul de mediere trebuie sa fie o intelegere personala si distincta, deci numarul de persoane suspecte ori numarul de persoane vatamate care accepta medierea se va reflecta in tot atatea acorduri de mediere intre ele.

Poate interveni pana la ramanerea definitiva a sentintei penale intrucat nicaieri in Legea medierii ori in Noul Cod de Procedura Penala nu se spune ca acordul de mediere poate fi depus la dosarul cauzei pana la un anumit stadiu ori moment procesual. (Aici as adauga ca legislatia romana este actualizata cu privire la recomandarile in domeniul medierii penale, mai exact punctul 4 din Anexa la Recomandarea europeana nr. (99) 19 spune ca „Medierea in materie penala ar trebuie sa fie posibila in toate fazele procedurii pe care le parcurge justitia penala”).

Acordul de mediere penala in latura penala a procesului duce la inlaturarea raspunderii penale la infractiunile pretabile la impacare ori urmaribile la plangere prealabila, fara a exista distinctie intre ele, conform art. 67 alin. 2: ”in latura penala a procesului, dispozitiile privind medierea se aplica numai in cauzele privind infractiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala”. Asadar, nu avem mediere penala la infractiuni pretabile la impacare si nu avem medieri penale la infractiuni urmaribile la plangere prealabila. Nu avem acord de mediere penala pentru infractiuni pretabile la impacare si nu avem acord de mediere penala la infractiuni urmaribile la plangere prealabila. Medierea penala este posibila la toate aceste infractiuni, in aceleasi conditii, cu aceleasi proceduri, contractul si ulterior acordul de mediere penala avand acelasi regim juridic la toate aceste infractiuni. Toate aceste infractiuni sunt la fel de mediabile, la fel mediabile – deci in aceleasi conditii se desfasoara toate etapele procedurii de mediere, inclusiv redactarea acordului de mediere. De asemenea, art. 312 alin. 3 si 367 alin. 3 din Noul Cod de Procedura Penala stipuleaza ca: ”suspendarea se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, conform legii” (Legii medierii n.n), suspendarea procesului avand loc in toate cazurile unde partile doresc medierea penala si s-au anagajat la medierea penala prin semnarea unui Contract de mediere, Codul nediferentiind intre infractiuni pretabile impacarii ori cu posibilitate de retragere a plangerii. Nici in Legea medierii, nici in Noul Cod de Procedura Penala nu se face distinctie intre aceste infractiuni, ci toate aceste infractiuni pot fi supuse medierii pe tot parcursul procesului penal, toate in aceleasi conditii privind medierea si eventualul acord de mediere. Conditia inlaturarii raspunderii penale este ca fapta sa fie incadrata de procuror ori judecator la una din aceste infractiuni, dar acest lucru excede cadrului de mediere, mediatorul, odata cu solutionarea conflictului dintre persoane printr-o intelegere stipulata in acordul de mediere, isi incheie misiunea in conflict, neavand niciun rol in dosarul penal ori la incadrarea juridica a faptei, care in practica poate suferi modificari oricand pe parcursul procesului penal. Am tinut sa detaliez mai mult acest punct deoarece se face confuzie si dinstinctie intre medierea la infractiunile de impacare si medierea la infractiunile cu retragerea plangerii prealabile, dar aceasta impartire nu este facuta de legiuitor si este lipsita de ratiune. Medierea penala este aceeasi si se desfasoara in acelasi conditii la toate aceste infractiuni.

Dreptul la un mediator este un drept fundamental un noua legislatie penala, fiind stipulat in mod expres la art. 81 si 83 din Noul Cod de Procedura penala, fiind un drept personal – dar comun atat pentru persoana vatamata, cat si pentru faptuitor. Oricum, medierea nu se poate desfasura decat cu ambii si doar daca ambii au aceasta posibilitate. Desi si in vechea reglementare era data posibilitatea de mediere partilor din procesul penal, in noua legislatie aceasta posibilitate a devenit un drept procesual intangibil si e de la sine inteles ca acest drept este viabil si valabil pe tot parcursul procesului penal atat pe latura civila, cat si pe latura penala, articolele mai sus indicate nefacand distinctie (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa o facem).

Acordul de mediere penala este o alternativa retragerii plangerii penale sau impacarii penale. Prin acordul de mediere, persoanele nu isi retrag plangerea si nici nu se impaca, prin acordul de mediere partile se inteleg, iar aceasta intelegere dintre ele produce aceleasi efecte procesual penale ca si retragerea plangerii ori impacarea penala.

Acordul de mediere este valabil si valid de la semnarea lui de catre partile din conflict – suspect si persoana vatamata. In Legea medierii nu se dispune ca acordul de mediere penala are ca si conditie de valabilitate autentificarea lui la notar, ori alta procedura de validare. Acordul de mediere este un contract valabil intre parti, inca de la data semnarii lui de catre toate partile din conflict.

Acordul de mediere produce efecte juridice civile si penale de la data semnarii lui. Din acest moment, efectele sale juridice se produc si intre parti – efectele civile ale intelegerii lor (exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor civile convenite prin intelegere), dar si efectele procesual penale – procurorul ori judecatorul luand act de intelegerea lor ca atare, cu exceptia cand e ilegala ori contravine bunelor moravuri.

Acordul de mediere poate duce la revocarea masurii arestului preventiv, fiind o conditie care nu mai justifica aceasta masura, conform art. 242 alin. 1 din Noul Cod Porcedura Penala. De regula, revocarea arestului preventiv ar trebui sa se faca de indata ce acordul de mediere este depus la dosarul penal si nu la termenul dat de instanta pentru dispunerea incetarii procesului penal. Asta deoarece intre data depunerii acordului de mediere la dosar si termenul fixat de instanta pentru incetarea procesului penal ar putea fi o perioada de cateva saptamani sau chiar luni in care suspectul ar sta in detentie preventiva, desi s-a inteles cu persoana vatamata si nu se mai justifica privarea lui de libertate.

Medierea penala este o alternativa la procesul penal, iar acordul de mediere este o alternativa la institutia impacarii penale. Acordul de mediere este un contract civil intre suspect si persoana vatamata, negociat cu ajutorul si prin intermediul mediatorului, caruia legiuitorul ii ofera efecte juridice penale importante – incetarea procesului penal la infractiunile pretabile impacarii ori, unde este posibil, retragerea plangerii prealabile

sursa : legeaz.ro

Diferenta dintre avocat si mediator.

AVOCAT, -A, avocaţi, -te, s. m. si f. Persoana care are profesiunea de a acorda asistenta juridica celor interesati. ◊ Expr. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua apararea insistenta a cuiva. Persoana care are pregatirea si calitatea de a da consultatii in chestiuni juridice si de a reprezenta pe impricinati in fata instantelor.

MEDIATOR, -OARE, mediatori, -oare, subst. 1. S. m. si f. Persoana, guvern etc. care mijloceste o intelegere intre doua parti (adverse), care face un act de mediatie; mijlocitor, intermediar. adj. (despre planuri) perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta.

Pentru inceput, avem mai sus definitia din DEX a cuvatului “avocat” dar si a “mediatorului”. Acum urmatoarea intrebare este evidenta:” Poate un avocat sa fie mediator? “. Haideti sa analizam impreuna si sa ajungem la o concluzie care sa raspunda la intrebare.

Cati dintre voi aveau raspunsuri multiple la intrebarea:  “Ce vrei sa faci cand o sa ajungi mare?” ? Orice copil raspundea cu mai multe meserii, care de obicei nu au nici o legatura intre ele. Eu personal imi aduc aminte ca la un moment dat voiam sa devin avocat si architect. Un raspuns cat se poate de inocent si umoristic. Dar cu anii ajungem la concluzia normala ca avem de ales o singura meserie caruia sa-i dedicam tot timpul pentru a o face cu profesionalism maxim. Acum va intreb, daca un avocat prin definitie trebuie sa sustina o singura parte, iar un mediator este pe o pozitie de neutralitate si mijloceste o intelegere intre doua parti, cum poate fii facuta medierea de un avocat? Raspunsul este evident, ca nu poate fii facuta de un avocat. Haideti sa va dau exemplu o situatie obisnuita, cat se poate de banala.

“Doi fratii se joaca, in camera de zii cu o minge de tenis. La un moment dat, Ionel, fratele cel mare, loveste, din gresala, telefonul lui Costel, fratele cel mic, acesta cade si se sparge. Costel suparat, o cheama pe mama pentru a rezolva confictul.. Mama vorbeste cu amandoi si impreuna cu ei ajunge la un numitor comun. Concluzia este ca Ionel ii va da toti banii de buzunar lui Costel pentru a-si repara telefonul. 

Mama, a avut  rol de mediator intre cei doi.

Fiecare frate si-a sustinut povestea si i-a spus-o mamei. Putem spune ca atat Ionel, cat si Costel au avut rol de “avocati” Acum dupa acesta povestire, poate Ionel sa fi fost mediator? Raspunsul e nu. Pentru ca scopul lui este sa “apere” o singura parte.

Sa nu uitam ca atat medierea  cat si avocatura sunt o arta. Un avocat nu poate lua locul unui mediator, nici un mediator nu poate fii avocat. Fiecare si-a invatat propria meserie.

Dumeavoastra puteti intalnii un avocat care este si mediator. Inainte sa apelati la serviciile lui, ganditi-va daca il doriti ca avocat sau ca mediator. Odata semnat un contract ca mediator acesta nu va mai putea reprezenta ca avocat.

Din punctual meu de vedere, eu fiind mediator fara sa fiu avocat,  avocatii se impart in doua categorii: avocati care au scoala de mediere si inteleg medierea, acestia isi pregatesc clientii pentru mediere si accepta medierea ca o cale rapida de rezolvarea conflictului clientului sau; si avocati care nu au scoala de mediere, nu sustin medierea si nu sunt de acord cu ea pentru ei, totul se rezuma la reprezentarea in justitie.

Cea de-a doua categorie ar trebui sa invate si sa afle mai multe despre mediere, pentru a-si sfatuii clientii despre toate posibilitatile de rezolvare a situatiei lor.

Bineinteles ca am intalnit ambele cazuri de avocati si sunt extrem de fericita cand acei avocati care sustin medierea ma solicita si nu prea fericita cand imi spun: “oricum ajungem la judecata dar sa trecem si pe la tine”

Astept atat comentarile, parerile voastre dar si intrebari in sectiunea de mai jos.

 

Mediere comerciala

Ganduri despre Medierea Comerciala

Unele neînţelegeri cu partenerii comerciali sunt probabil inevitabile. Pentru multe dintre astfel de conflicte, soluţia de a merge în judecată poate fi nu tocmai indicată, în special dacă vreţi să păstraţi relaţia care vă aduce câştiguri, sau dacă conştientizaţi că în judecată sau în arbitraj nu mai deţineţi controlul asupra soluţiei ce va fi pronunţată.

Medierea ar putea fi o opţiune pentru afacerea Dvs. dacă consideraţi că

  •  fie mai puteţi resuscita relaţia comercială pe care o aveţi, de ce nu, printr-un acord absolut nou de colaborare pe ruinele neînţelegerilor anterioare;
  •  fie vă doriţi o despărţire civilizată, confidenţială, rapidă şi cu bani puţini (cauză care, dacă ar merge în instanţă, ar fi examinată public, ani buni şi desigur cu costuri asociate).

Evident, medierea nu este soluţia tuturor relelor, dar este o cale alternativă de soluţionare a unor dispute dacă ambele părţi consimt să meargă la mediator. Odată ajunşi în faţa mediatorului, acordul de a media cazul nu vă obligă să ajungeţi la împăcare sau să parcurgeţi toate etapele medierii, încât puteţi pleca oricând. Mediatorul îşi va păstra neutralitatea şi vă va ghida şi asista în procesul de negociere  pentru a se  evita  ajungerea la “blocaje” astfel incat  părţile să se concentreze pe interesele lor reale, decât pe  argumentele declarate. Procedura de mediere se bazează pe dorinţa părţilor de a încerca soluţionarea pe cale amiabilă şi poate fi de ajutor chiar şi în cazul în care negocierile bilaterale (fără asistenţa mediatorului) nu au dat rezultate, inclusiv dacă o acţiune în judecată este deja pe rolul instanţelor.

Din alt punct de vedere, orice om de afaceri stie ca este ideal ca societatile comerciale sa aiba un jurist bun care sa conceapa contracte solide din punct de vedere juridic prin care interesele  societatii sale sa fie protejate. Dar este suficient ca numai interesele proprii sa fie protejate in relatia cu partenerul de afaceri ?

Ne dorim o relatie comerciala lunga cu partenerul de afceri sau vrem sa dam un tun rapid pentru care sa ne protejam contactual cat se poate de bine ?

Un contract negociat sub asistenta unui mediator profesionist poate fi baza unei relatii comerciale de lunga durata prevenind astfel inca de la inceput conflictele ce pot aparea din nerespectarea conditiilor prevazute in contractul creat in lipsa unei negocieri sanatoase.

Prin urmare putem spune ca medierea se poate aplica si acolo unde nu exista un conflict, dar se doreste construirea unei relatii durabile. Orice institutie ori societate comerciala ce nu are negociatori profesionisti care sa se ocupe de reprezentarea propriilor interese in negocierea contractului poate apela la un mediator care, neutru, impartial si confidential poate conduce negocierea intre parteneri catre discutarea fiecarui aspect  al contractului si astfel catre o intelegere convenabila ambilor parteneri.

Dar, asa cum stim, actualele contracte comerciale sunt semnate ori pe modelul propus de o parte, ori pe un model luat de pe net care nu acopera interesele niciuneia dintre parti si care, invariabil, duce la conflict.

Experienta bogata pe care o am in economia reala imi permite ca in pozitia  de  mediator sa pot ajuta partile  in conflictele  rezultate din relatiile comerciale. Pot spune ca de foarte putine ori relatia  devine incordata din cauza intentiilor unui partener.

Criza economica sau situatiile neprevazute duc de multe ori la intazierea efectuarii unor plati, intarzierea livrarii unei comenzi, la scaderea calitatii materiei prime uneori sau a calitatii profesionale a angajatilor. Iar asta creaza, inevitabil, un conflict de interese intre parteneri.

Aici trebuie sa intervina medierea ca solutie optima de gestionare a unui conflict intre doua parti care nu si-au dorit niciodata incetarea relatiei existente.

 

 

avantajele medierii

Printre avantajele tradiţionale ale medierii ca modalitate alternativă de soluţionare a disputelor putem lista:

  •  economia de timp (există probabilitatea să soluţionaţi conflictul în câteva ore sau zile; în judecată examinarea de regulă durează ani);
  • economia de bani (medierea este mai ieftină decât judecata,  pentru simplul fapt că pentru acţiunile în judecată se încasează taxe si onorarii);
  •  controlul părţilor asupra soluţiei (dacă în instanţă, judecătorul e cel care conduce procesul şi pronunţă soluţia, unde o parte “pierde”, iar alta câştigă; în mediere procesul se bazează pe liberul acord al părţilor, procesul fiind “ghidat” de mediator, iar soluţia fiind una proprie a părţilor, în care de regulă ambele părţi au de câştigat);
  •  procesul de mediere e confidenţial (dacă şedinţele de judecată sunt, de regulă, publice şi hotărârile instanţelor se fac publice; procesul de mediere este confidenţial şi părţile nu pot dezvălui ce a fost discutat sau  ce s-a convenit in şedinţele de mediere);
  •  medierea nu exclude  examinarea cauzei în judecată, dacă una din părţi nu este de acord;
  • nu pierdeti  termenul de prescripţie dacă mergeţi la mediere (cursul termenelor de prescripţie se suspendă pe durata desfăşurării medierii, de la data încheierii contractului de mediere; astfel încât nu trebuie să faceţi o alegere imediată pentru judecată din temerea să nu pierdeti termenul de prescripţie extinctivă).

medierea mai ieftina decat judecata

Cat de adevarata este afirmatia de mai sus?

Pentru calcul avem:

Potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 146 din 24/07/1997, privind taxele judiciare de timbru

Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 50 lei – 6 lei;

b) între 51 lei şi 500 lei – 6 lei + 10% pentru ce depăşeşte 50 lei;

c) între 501 lei şi 5.000 lei – 51 lei + 8% pentru ce depăşeşte 500 lei;

d) între 5.001 lei şi 25.000 lei – 411 lei + 6% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

e) între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.611 lei + 4% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

f) între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.611 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

g) peste 250.000 lei – 6.611 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

 

La care se adauga onorariul cerut de avocat

 

Concluzia?

Calculul e simplu pentru o suma de 10.000 lei

411+300=711 lei la depunerea dosarului, la care se adauga taxa avocatului deci treci usor de 1000 lei

 

Onorariul unui mediator este de obicei la 50%  din taxele de judecata impartite la cele doua parti deci 25% deci nu treci de 170 lei

 

Da! Medierea e mai ieftina decat judecata